Postulatele și Principiile Contabile

Postulatele si principiile contabile

Normalizarea contabila este procesul prin care se armonizeaza prezentarea situatiilor financiare, politicile contabile si terminologia. Efortul de normalizare se concretizeaza in definirea de postulate, principii si norme contabile. Acestea sunt enunturile de baza ale teoriei contabilitatii.

1. Postulatele contabile

Un postulat contabil reprezinta o propozitie a carei acceptare este ceruta pentru a realiza o demonstratie.

Postulatele contabile au la baza observatiile facute asupra mediului economic, politic, juridic si social, asupra identificarii utilizatorilor de informatii financiare si a necesitatilor informationale ale acestora, precum si a obiectivelor informarii financiare.

Postulatele contabile sunt recunoscute sub numele de ipoteze sau concepte fundamentale, de premise, de propozitii generale, de doctrine, de axiome, etc

Delimitarea stricta a formularilor teoretice cu grad ridicat de generalitate in postulate si in pricipii contabile nu a devenit inca foarte intalnita in literatura de specialitate. Sunt autori care fac o distinctie clara intre postulate si principii ( Lauzon, Esnault si Hoarau, N. Feleaga), insa cei mai multi considera aceste enunturi teoretice ca principii contabile, denumite si ipoteze de baza sau conventii contabile ( Douville, Fortin si Guidon, Nikolai, Bazley si Stallman, Dang Pham, Lassegue, Colasse, etc.)

Esnault Bernard si Hoarau Christian clasifica postulatele, ca obiecte de observare si de masurare, astfel :

1. Privind delimitarea spatiului :

- postulatul entitatii

2. Privind decuparea in timp :

- postulatul continuitatii activitatii

- postulatul periodicitatii

- postulatul independentei , autonomiei sau specializarii exercitiilor

- postulatul permanentei (fixitatii) metodelor

3. Privind cuantificarea faptelor observate :

- postulatul unitatii monetare

1.1 Decuparea in timp : Postulatul independentei, autonomiei sau specializarii exercitiilor

Prin natura ei, viata intreprinderii este continua. Din lipsa unor instrumente de masura care sa opereze , ele insele, de maniera continua, a trebuit sa se recurga la impartirea timpului in perioade, sa se efectueze masuratorile in mod discontinuu. Modul de impartire nu este intotdeauna indiferent. Chiar daca viata intreprinderilor nu se opreste, multe dintre ele au ritmuri proprii, cicluri, timpuri de respiratie, care nu corespund obligatoriu anului civil. De alegerea datei decuparii timpului poate sa depinda, in buna parte, calitatea masuratorilor efectuate.

Maniera cea mai precisa de masurare a rezultatelor activitatii unei intreprinderi este de a amana operatia pana in momentul unei eventuale lichidari a entitatii. Totodata, lumea afacerilor, puterea publica, investitorii si celelalte grupuri de utilizatori nu pot sa astepte o perioada nedefinita pentru a dispune de o astfel de informatie.

Independenta exercitiilor solicita decuparea activitatii unei intreprinderi, inclusiv a prelucrarii contabile, in perioade numite exercitii.

Postulatul independentei exercitiilor i-a determinat pe contabili sa formuleze doua principii : conectarea cheltuielilor la venituri si constatarea ( recunoasterea) veniturilor din exploatare. Aceste doua principii vor fi analizate ulterior.

Cu cat periaoda financiara retinuta de intreprindere este mai scurta, cu atat este mai dificil sa se decupeze sau sa se masoare cu exactitate veniturile, cheltuielile, activele si datoriile. O perioada scurta necesita estimari si raportari mai multe, ceea ce conduce la judecati subiective mai numeroase. Nivelul de precizie a rezultatelor exploatarii descreste odata cu scurtarea perioadei financiare retinute. Problemele de repartizare fac ca rezultatele lunare sa fie, de obicei, mai putin fiabile decat rezultatele trimestriale su cu atat mai mult decat cele anuale. Aceasta problema ilustreaza necesitatea compromisiului intre fiabilitate si rapiditatea publicarii informatiei contabile. Investitorii ar dori si ar cere ca informatia sa fie prelucrata si difuzata cat se poate de repede ; in acelasi timp, cu cat ea este publicata mai repede, cu atat risca sa comporte erori.