Raportarea Concluziilor Auditului Financiar

Introducere

Finalizarea misiunii auditorului presupune ca acesta din urmă să formuleze concluzii care rezultă din probele de audit, ca bază pentru exprimarea unei opinii asupra situațiilor financiare auditate, consemnate în Raportul de audit.

1. Evenimente posterioare încheierii exerciţiului financiar

Auditorul trebuie să ia în considerare efectul evenimentelor ulterioare asupra situaţiilor financiare, precum şi asupra raportului.

Termenul de „evenimente ulterioare” este utilizat pentru referire atât la evenimentele care apar între sfârşitul perioadei de raportare şi data raportului auditorului.

Standardul de contabilitate 560, „Evenimente ulterioare” se referă la tratamentul în situaţiile financiare a evenimentelor care au loc după sfârşitul perioadei atât favorabile, cât şi nefavorabile şi identifică două tipuri de astfel de evenimente:

• acelea care furnizează mai multe probe asupra condiţiilor care au existat la sfârşitul perioadei;

• cele care sunt elocvente pentru condiţiile care iau naştere ulterior sfârşitului perioadei.

1.1 Evenimente care au loc până la data raportului

Auditorul trebuie să efectueze proceduri menite să furnizeze probe de audit suficiente, adecvate asupra faptului că au fost identificate toate evenimentele care apar până la data raportului auditorului şi care pot necesita ajustarea sau prezentarea în situaţiile financiare.

Procedurile pentru identificarea evenimentelor care pot necesita ajustări sau prezentări în situaţiile financiare vor fi efectuate cât mai aproape posibil de data raportului auditorului şi, de obicei, includ următoarele :

- citirea proceselor verbale ale Adunărilor Generale ale Acţionarilor, ale Consiliului de Administraţie, ale consiliului director şi ale comitetelor de audit şi ale comitetelor executive, ţinute după sfârşitul perioadei şi investigarea aspectelor discutate la întruniri pentru care procesele verbale nu sunt încă disponibile;

- citirea celor mai recente situaţii financiare interimare disponibile ale entităţii şi, dacă se consideră necesar şi adecvat, a bugetelor, a prognozelor fluxurilor de numerar şi a altor rapoarte conexe ale conducerii;

- discuţii, sau extinderea unor anchete orale sau scrise anterioare, cu consilierii juridici şi avocaţii firmei despre litigii;

- consultarea conducerii asupra faptului dacă au apărut evenimente ulterioare care ar putea afecta situaţiile financiare. Exemple de investigaţii ale conducerii asupra acestor aspecte specifice sunt:

- statutul curent al elementelor care au fost contabilizate pe baza unor date preliminare sau neconcludente;

- dacă s-au contractat noi angajamente, împrumuturi sau garanţii;

- dacă au avut loc vânzări de active sau sunt planificate astfel de vânzări;

- dacă au fost emise noi acţiuni sau obligaţiuni sau a fost realizat un contract de fuziune sau de lichidare sau este planificat un astfel de contract;

- dacă există active rechiziţionate de guvern sau dacă au fost distruse, de exemplu, de inundaţii sau incendii;

- dacă au apărut condiţii noi în ceea ce priveşte ariile de risc şi contingentele;

- dacă au fost efectuate ajustări contabile neobişnuite sau se au în vedere astfel de ajustări;

- dacă au apărut evenimente sau este posibil să apară astfel de evenimente care ar aduce în discuţie gradul de adecvare a politicilor contabile utilizate în situaţiile financiare.

Atunci când auditorul descoperă evenimente care afectează în mod semnificativ situaţiile financiare, acesta va evalua dacă evenimentele sunt contabilizate corespunzător şi prezentate adecvat în situaţiile financiare.

1.2 Fapte descoperite după data raportului auditorului, dar înainte de emiterea situaţiilor financiare

Auditorul nu are nici o responsabilitate pentru efectuarea de proceduri sau anchete în ceea ce priveşte situaţiile financiare după data raportului de audit. Pe durata perioadei de la data raportului auditorului şi până la data emiterii situaţiilor financiare, responsabilitatea de a informa auditorul despre situaţiile care pot afecta situaţiile financiare aparţine conducerii întreprinderii.

Atunci când după data raportului de audit dar înaintea emiterii situaţiilor financiare, auditorul descoperă fapte ce pot afecta semnificativ situaţiile financiare, acesta va evalua dacă situaţiile financiare necesită a fi amendate, va discuta problema cu conducerea şi va acţiona adecvat circumstanţelor :

- când conducerea amendează situaţiile financiare, auditorul va efectua procedurile necesare în circumstanţele respective şi va furniza conducerii un nou raport asupra situaţiilor financiare amendate;

- când conducerea nu amendează situaţiile financiare în circumstanţele în care auditorul consideră că acestea necesită a fi amendate, iar raportul auditorului nu a fost transmis către entitate, auditorul trebuie să exprime o opinie calificată sau una contrară.

1.3 Fapte descoperite după emiterea situaţiilor financiare

Când după emiterea situaţiilor financiare, auditorul ia la cunoştinţă un fapt care a existat la data raportului auditorului şi care dacă era cunoscut la acea dată, putea determina auditorul să-şi modifice raportul de audit, acesta va hotărî dacă situaţiile financiare necesită a fi revizuite, va discuta problema cu conducerea entităţii şi va lua măsurile adecvate în circumstanţele respective.

Noul raport va conţine un paragraf de evidenţiere în care se va face referire la o notă anexată la situaţiile financiare în care se discută pe larg motivele revizuirii situaţiilor financiare emise anterior şi ale raportului de audit emis anterior.