Sistemul Contabil Monist vs Sistemul Contabil Dualist

Contabilitatea îşi începe istoria în Evul Mediu, fiind o necesitate la dezvoltarea economiei monetare şi apariţia germenilor capitalismului. Prima lucrare de literatură contabilă, cea a lui Luca Paciolo Tratat de contabilitate în partidă dublă, apărută la Veneţia, în anul 1494, prezintă, pentru prima dată de o manieră coerentă, descrierea partidei duble, elementul cel mai caracteristic contabilităţii.

Treptat, noua metodă de contabilitate – în partidă dublă - începe să aibă o aplicabilitate generală, îndeosebi în Europa Occidentală şi astfel literatura contabilă prinde contur.

Un rezultat împortant al evoluţiei contabilităţii a fost modernizarea modului de organizare a sistemului conturilor pentru reflectarea patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatului întreprinderii, fiind posibilă apariţia a două sisteme de contabilitate: cu un singur circuit (monist) şi cu două circuite (dualist).

Sistemul contabil, în general, poate fi definit ca un ansamblu de teorii, concepţii, principii, procedee, metode şi tehnici de lucru prin care se obţin, prelucrează, transmit şi păstrează informaţiile economice.

Literatura de specialitate surprinde mai multe sisteme de contabilitate, cele mai reprezentative fiind:

- sistemul de contabilitate în partidă simplă (încasări şi plăţi);

- sistemul de contabilitate în partidă dublă (utilităţi - resurse);

- sistemul de contabilitate monist (cu un singur circuit);

- sistemul de contabilitate dualist (cu două circuite, contabilitate financiară

şi contabilitate de gestiune);

- sistemul contabil continental (european);

- sistemul contabil anglo-saxon.

În raport cu cele mai reprezentative culturi contabile contemporane: europeană şi anglo – saxonă, s-au conturat cele două sisteme: monist şi dualist.

Conceptul monist presupune existenţa unui singur circuit contabil, o singură contabilitate atât pentru cadrul internă cât şi cel extern al activităţii întreprinderii.

Conceptul dualist are în vedere organizarea diferită dar corelată a celor două laturi contabile: contabilitatea financiară (generală) şi contabilitatea de gestiune (managerială). El prezintă o abordare dualistă a conturilor şi se manifestă sub mai multe aspecte.

Dualismul formal presupune delimitarea contabilităţii financiare de contabilitatea de gestiune. Dualismul material se referă la organizarea sistemului contabil prin evaluare economică, fiscală, financiară.

Dualismul informaţional, în cadrul acestuia informaţia contabilă este orientată către două sau mai multe tipuri de utilizatori: statul, conducerea, piaţa financiară.

Dualismul se manifestă în special în Europa continentală şi într-o formă mai temperată în sistemele anglo-saxone.

Sistemele dualiste sunt caracteristice unui anumit tip de economie de piaţă, bazat pe transparenţă şi conceput ca un joc social.

Contabilitatea generală, sau financiară, e bazată pe norme unitare de organizare şi conducere, ce sunt obligatorii pentru toate unităţile patrimoniale, având ca obiectiv furnizarea de informaţii necesare, atât pentru propriile nevoi, cât şi în relaţiile cu asociaţii sau acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, alte persoane juridice şi fizice. Cu toate avantajele pe care le prezintă contabilitatea financiară, se poate aprecia că nu e adaptată la nevoile noilor informaţii născute din complexitatea structurilor economice şi juridice contemporane. Ea este destinată descrierii trecutului, chiar dacă, în evaluarea anumitor valori, se ţine cont de perspectivele întreprinderii pe termen scurt şi mediu (deprecieri de stocuri, amortizare degresivă etc.).

Contabilitatea de gestiune se organizează de fiecare unitate patrimonială în funcţie de activitatea şi nevoile proprii, având ca obiective principale calcularea costurilor, stabilirea rezultatelor şi rentabilităţii produselor, lucrărilor şi serviciilor executate, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi, urmărirea şi controlul executării pentru cunoaşterea rezultatelor şi furnizării datelor cerute. Performanţa contabilitaţii de gestiune depinde de evoluţia în timp a metodelor utilizate de manageri, proprietari, contabili, prin prelucrarea informaţiilor.

În condiţiile organizării contabilităţii în sistem dualist, funcţiile acestuia se localizează pe fiecare circuit.