Societățile comerciale

I. Introducere

1.1 Noțiunea de societate comercială

Definiţia legală a societăţii comerciale o găsim la art.106 C. civil potrivit căruia societatea comercială este organizaţia comercială cu capital social constituit din participaţiuni ale fondatorilor.

Societatea comercială poate fi definită ca o grupare de persoane constituită pe baza unui contract de societate şi beneficiind de personalitatea juridică, în care asociaţii se înţeleg să pună în comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comerţ, în scopul realizării şi împărţirii beneficiilor rezultate.

Societatea comercială este câteodată privită ca subordonată companiei (întreprinderii). Contribuția fiecărei persoane este atât sub formă de capital, dar și sub formă de muncă; obligațiile trebuiesc asumate nelimitat de către toți asociații.

În vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ, persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi pot constitui societăţi cu personalitate juridică, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.

1.2 Caracterele juridice ale contractului de societate

Contractul de societate are următoarele elemente esenţiale care îl deosebesc de alte contracte :

a) fiecare asociat se obligă să pună în comun o valoare patrimonială (aport);

b) asociaţii se obligă să desfăşoare împreună o activitate care constituie obiectul societăţii;

c) toţi asociaţii participă la realizarea şi împărţirea beneficiilor.

Din definiţia dată rezultă caracterele juridice ale contractului de societate:

a) contractul este plurilateral, în sensul că la încheierea sa participă două sau mai multe persoane, fiecare asumându-şi anumite obligaţii;

b) contractul este cu titlu oneros; fiecare asociat urmăreşte realizarea unui folos patrimonial, adică obţinerea de beneficii;

c) contractul este comutativ; întinderea obligaţiilor fiecărui asociat este cunoscută în momentul încheierii contractului;

d) contractul este consensual, ceea ce înseamnă că se încheie prin simplul acord de voinţă al părţilor; forma scrisă este cerută ad probationem.

1.3 Societatea civilă şi societatea comercială:

Asemănări: au aceeaşi esenţă; fiecare reprezintă o grupare de persoane şi de bunuri (capitaluri) în scop economic şi lucrativ;

- atât societatea civilă, cât şi cea comercială iau naştere printr-un contact de societate;

- ambele societăţi au un scop lucrativ; asociaţii urmăresc realizarea şi împărţirea unor beneficii.

Deosebiri: obiectul sau natura operaţiunilor pe care le realizează societatea;

- societatea comercială este investită cu personalitate juridică, în timp ce societatea civilă rămâne un simplu contract, fără a fi subiect de drept de sine stătător;

- între societatea civilă şi cea comercială există deosebiri privind condiţiile în care acestea se constituie şi funcţionează .

II. Elemente specifice ale contractului de societate care stă la baza societăţii comerciale

2.1 Aporturile asociaţilor

Sub aspect juridic, aportul se înţelege ca fiind totalitatea bunurilor mobile sau imobile cu care un asociat participă la constituirea capitalului unei societăţi comerciale sau la majorarea capitalului social al acesteia. În limita aportului, asociatul devine debitor al societăţii cu toate consecinţele care decurg din această calitate.

Obiectul aportului îl poate constitui:

- aportul în numerar; are ca obiect o sumă de bani pe care asociatul se obligă să o transmită societăţii;

- aportul în natură; are ca obiect anumite bunuri, care pot fi bunuri mobile(clădiri, instalaţii), bunuri mobile corporale (materiale, mărfuri) sau incorporale (creanţe, fond de comerţ);

- aportul în industrie, care constă în muncă sau activitatea pe care asociatul promite să o efectueze în societate, având în vedere competenţa şi calificarea sa.