Stocuri

Capitolul I

Notiuni introductive privind stocurile

1.1. Generalitati privind averea unei societati

Activul este averea întreprinderii si drepturile de creanta. Activul cuprinde bunurile economice sau mijloacele de care dispune întreprinderea. Activul reflecta elementele patrimoniului care au o valoare economica pozitiva pentru întreprindere.

Datoria structurii sale, activul evidentiaza natura destinata si lichidarea bunurilor economice. În raport cu destinatia bunurile economice ce apartin activului patrimonial, acestea se împart în doua mari categorii anume:

1. Bunuri destinate sa serveasca o perioada îndelungata (mai mare de un an de zile), în activitatea unitatii patrimoniale.

2. Bunuri destinate sa serveasca o perioada mai mica de un an de zile în activitatea unitatii patrimoniale.

CARACTERISTICI:

Bunuri cu durata de utilizare mai mare de un an Bunuri cu durata de utilizare mai mica de un an

1. Sunt bunuri ce îsi transmit treptat valoarea 1. Sunt bunuri ce îsi transmit întreaga valoare

2. Bunuri ce nu se consuma la prima utilizare 2. Bunuri ce se consuma la prima utilizare

Lichidarea se reflecta la interval de timp necesar pentru ca un element de activ (un bun) sa fie realizat sau convertit în disponibilitati – adica termenul în care un bun poate fi transformat în bani.

Tinând cont de cele doua criterii de clasificare, bunurile economice care alcatuiesc activul patrimonial se împart în:

- Active Imobilizante (Active Fixe)

- Active Circulante (Active Curente)

1.2. Active Circulante (Active Curente)

Activele circulante sunt bunuri mobile sau mijloace circulante si cuprind bunuri economice sub forma:

1. Stocurilor (active circulante materiale)

2. Creante (active circulante în decontare)

3. Active circulante banesti (disponibilitatile banesti)

CARACTERISTICI:

- Perioada de utilizare este de regula mai mica de un an de zile

- Se consuma de regula dupa prima utilizare, deci îsi schimba forma în permanenta

- Sunt destinate comercializarii

- Lichidarea este mai mica de un an de zile

- In decursul unui exercitiu financiar intra si ies din întreprindere cel putin o data.

Stocurile (activele circulante materiale) reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii destinate

- A fi consumate la prima utilizare;

- A fi vândute dupa prelucrarea lor în procesul de productie;

- A fi vândute în starea în care s-au cumparat

Stocurile sunt clasificate conform naturii si destinatiei lor (dupa sursa de provenienta) sau a ordinii cronologice în care apar, în cadrul ciclului de exploatare, dupa apartenenta la patrimoniu si dupa gradul de individualizare si modul de gestionare.

1. Dupa sursa de provenienta:

- Stocuri cumparate: materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, amenajari provizorii, animale, ambalaje.

- Stocuri fabricate: productia în curs de executie, semifabricate, produse reziduale, produse finite.

2. Dupa apartenenta la patrimoniu:

- Stocurile care fac parte din patrimoniu, care se pot afla în spatiile proprii fie în custodie, în consignatie, pentru prelucrare sau reparare.

- Stocuri care nu fac parte din patrimoniu, dar se afla în gestiunea unitatii, fiind primite de la terti pentru vânzare în consignatie, pentru prelucrare, reparare, etc.

3. Dupa gradul de individualizare si modul de gestionare:

- Stocuri identificabile, care sunt individualizate pentru fiecare categorie de bunuri în care se includ de regula bunurile de folosinta îndelungata: autoturisme, televizoare, calculatoare, etc.

- Stocuri fungibile sau interschimbabile, bunuri care nu pot fi identificabile: pungile cu zaharul ambalat etc.

Structura stocurilor se modifica în functie de etapele în care se regasesc în cadrul ciclului de exploatare, care, în cadrul unei întreprinderi de productie se poate reprezenta astfel:

OBS: În cadrul întreprinderilor comerciale, ciclul de exploatare consta în cumpararea de marfuri care se vând ulterior în aceeasi stare.

A. În structura stocurilor sunt cuprinse urmatoarele:

1. Materii prime – reprezinta substanta principala a produselor finite, participa direct la fabricarea produsului si se regasesc în produsul finit integral sau partial, fie în starea initiala fie transformata