Stocurile

Stocurile reprezintă active circulante.Ele sunt constituite din rezerve pentru producţie şi rezerve pentru circulaţie care cuprind semifabricate destinate livrării, produsele finite, mărfurile.În rezervele pentru producţie intră materiile prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, baracamente şi amenajării provizorii si producţia, lucrările şi serviciile în curs de execuţie. În a doua categorie, adică în rezervele pentru circulaţie intră mijloacele circulante din sfera circulaţiei.

Evaluarea stocurilor se face la costul de achiziţie ori la preţul standard, acest lucru variaza în funcţie de natural lor.

Excepţia în acest caz o reprezintă mărfurile care sunt evaluate la un preţ de vânzare diferit în funcţie de modul în care se comercializează.

Putem defini stocurile ca fiind materiale, lucrări şi servicii ce au ca destinaţie consumul lor de la prima lor utilizare, sau în cazul în care au stare de marfă, produse rezultate din prelucrare, ori în producţia în curs de execuţie, destinaţia lor este vânzarea.

În privinţa înregistrării în contabilitatea procedeelor privind gestiunea stocurilor ne putem referi la înregistrearea lor prin metoda inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

Stocurile se înregistrează iniţial în contabilitate la costul de achiziţie, costul de producţie sau valoarea justă, dupa caz.

Preţul de înregistrare din conturi, corespunzător valorii contabile de intrare a stocurilor este egal cu costul de achiziţie.

În cazul în care folosim metoda inventarului permanent, conturile de stocuri se debitează cu intrările de valori materiale şi se creditează cu ieşirile de valori materiale. Iar în situaţia în care folosim inventarului intermitent, conturile înregistrează numai stocurile de valori materiale. Astfel, la închiderea exerciţiului financiar debitul conturilor se înregistrează stocurile de la sfârşitul perioadei, determinate prin inventariere, iar la deschiderea exerciţiului, în credit, stocurile de la începutul perioadei preluate în categoria cheltuielilor, pentru perioada următoare de gestiune, în cazul materialelor şi mărfurilor,şi ca venituri, în cazul produselor şi producţiei în curs de fabricaţie. Rulajul intrărilor şi ieşirilor se înregistrează direct prin debitul, respectiv creditul conturilor de cheltuieli în cazul în care evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a stocurilor se face la preţuri prestabilite, conturilor de stocuri li se asociază conturi distincte care înregistrează diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau costul de producţie.

În debitul conturilor de diferenţe, de regula se înregistrează diferenţele aferente bunurilor intrate în gestiunea întreprinderii, iar în creditul lor diferenţele corespunzătoare stocurilor ieşite. Soldul conturilor reprezintă diferenţele de preţ aferente bunurilor economice existente în stoc în gestiunea întreprinderii.

O asemenea modalitate de funcţionare impune înregistrarea în roşu a diferenţelor, dacă preţurile prestabilite sunt mai mari decat costul de achiziţie sau de producţie, după caz şi în negru în situaţia inversă. Dacă nu se acceptă mecanismul de înregistrare roşu&negru, prezentat mai sus, conturile de diferenţe înregistrează în debit diferenţele în plus (costul de achiziţie sau de producţie este mai mare decât preţul prestabilit) aferente stocurilor intrate în gestiune şi diferenţele de preţ în minus (costul de achiziţie sau de producţie este mai mic decat cel prestabilit) aferente stocurilor ieşite din gestiune. În creditul conturilor se reflectă diferenţele de preţ în minus aferente stocurilor intrate în gestiune şi diferenţele în plus corespunzătoarea stocurilor iesite din gestiune.