Tratamentul Contabil al Reducerilor Comerciale și al Sconturilor Financiare

Introducere

Noţiunile de „reducere comercială" şi „scont finan¬ciar" nu apar reglementate pe larg în legislaţia con¬tabilă română. „Reducerile comerciale" sunt menţio¬nate în Reglementările contabile conforme cu Directiva IV a CEE aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 1752/2005 („OMFP") în legătură cu modalitatea de evaluare şi prezentare a stocurilor, a cifrei de afaceri şi a veniturilor/costurilor financiare1.

În dicţionarele de specialitate, „Reducerile financiare" se consideră a avea o influenţă directă asupra mărimii nete a unei facturi şi îmbracă forma: rabatului, remi¬zei şi risturnului. De asemenea, „Scontul financiar" are semnificaţia de reducere a sumei de încasat ca urmare a devansării momentului încasării în raport cu un calendar prestabilit.

Spre deosebire de reducerile comerciale care au trata¬mente similare atât în contabilitatea românească, cât şi din perspectiva Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară („IFRS"), termenul de „scont financiar" nu apare nici măcar definit în IFRS sau în interpretările conexe.

Drept urmare, ne aflăm în faţa unui concept nedefinit şi neutilizat de IFRS în raport cu care încercăm să căutăm o soluţie privitor la modalitatea corectă de recunoaştere, măsurare şi prezentare a unor clauze ce apar frecvent în contractele comerciale ale compani¬ilor din orice tip de industrie. Mai mult, delimitarea între reducere comercială şi scont financiar este une¬ori dificil de realizat în accepţiunea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva IV a CEE aprobate prin OMFP 1752/2005.

Metoda de cercetare

În contextul crizei economice actuale, se creează pre-mizele emiterii unor situaţii financiare care prezintă o imagine distorsionată, în sensul interpretării eronate a unor prevederi ale cadrelor de raportare contabilă şi financiară utilizate de către companii. Una dintre responsabilităţile auditorului financiar constă în aprecierea judecăţii profesionale a managementului companiei auditate şi a modului în care zonele nu foarte clar reglementate de către standarde sunt inter¬pretate şi tratate în situaţiile financiare.

În acest scop, au fost studiate comparativ trata¬mentele contabile şi de raportare financiară ale redu¬cerilor financiare/comerciale potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva IV a CEE, aprobate prin Ordinului Ministrului Finanţelor 1752/2005 („OMFP") versus standardele internaţionale de ra¬portare financiară („IFRS").

Documentarea şi studiul întreprins au avut urmă¬toarele obiective:

- Identificarea unor cazuri de prevederi contractuale în ceea ce priveşte tipurile de reduceri acordate de companii, relevante pentru prezentarea veniturilor în situaţiile financiare;

- Identificarea reglementărilor aferente în vigoare conform OMFP şi IFRS;

- Interpretarea dintr-o perspectivă practică, aplica¬bilă situaţiei economice actuale, a acestor regle¬mentări.

În vederea identificării cazurilor relevante, pentru prezentul studiu s-au utilizat cazuri reale din situaţii financiare care au fost generalizate la nivel de exem¬plu. Metodologia de colectare a informaţiilor pentru acest studiu a cuprins: selectarea tipurilor de entităţi analizate, investigarea cazurilor relevante din politi¬cile comerciale ale companiilor selectate, realizarea unui grad de generalitate adecvat pentru formularea concluziilor, analizarea situaţiilor particulare identifi¬cate prin prisma reglementărilor în vigoare: OMFP şi IFRS.

Prevederile celor două cadre de raportare: OMFP 1752/2005 vs. IFRS OMFP 1752 / 2005

- Cifra de afaceri:

Potrivit reglementărilor contabile conforme cu Di¬rectiva IV a CEE aprobate prin OMFP 1752/20052, prezentarea în situaţiile financiare a cifrei de afaceri nete cuprinde sumele rezultate din vânzarea de pro¬duse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activi¬tatea curentă a entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.

- Costuri / venituri financiare:

Din perspectiva furnizorului, costurile rezultate în urma acordării reducerilor financiare sunt încadrate în categoria cheltuielilor financiare la cheltuieli privind sconturile acordate;

IFRS

- Cifra de afaceri:

IAS 183 Venituri specifică faptul că „valoarea veni¬turilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată de obicei printr-un acord dintre entitate şi cumpărător sau utilizatorul activului. Veniturile se evaluează la valoarea justă a contraprestaţiei primite sau de primit, ţinând cont de valoarea oricăror reduceri comerciale şi de rabatul cantitativ permis de entitate.

- Costuri/venituri financiare:

Tot IAS 184 stipulează că, în majoritatea cazurilor, contraprestaţia ia forma numerarului sau a echivalen¬telor de numerar primite sau ce urmează a fi primite. Oricum, în momentul în care intrarea de numerar sau echivalent de numerar este amânată, valoarea justă a contraprestaţiei poate fi mai mică decât valoarea nominală a numerarului primit sau de primit. De exemplu, o entitate poate oferi cumpărătorului un credit fără dobândă sau poate accepta de la acesta efecte comerciale cu o rată a dobânzii mai mică decât cea de pe piaţă, contraprestaţia pentru vânzarea bunurilor. Atunci când acest aranjament constituie efectiv o tranzacţie financiară, valoarea justă a con¬traprestaţiei este determinată prin actualizarea tutu¬ror sumelor de primit în viitor, utilizând o rată a dobânzii implicită.