Filocalia din Istoria Isihasmului Romanesc

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Filocalia din Istoria Isihasmului Romanesc.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domenii: Crestinism, Religie

Extras din document

Despre Paisie s-a scris foarte mult şi în ruseşte şi în româneşte. Dar credem că o latură, asupra căreia ar trebui să se insiste mai mult, ar fi încadrarea lucrării duhovniceşti şi organizatorice a lui în ambianţa româ¬nească în care a trăit, arătîndu-se, pe lîngă ceea ce a dat el monahismului românesc, şi ceea ce a primit el, cu mult mai mult, de la acesta.

Ceea ce ni se pare că a adus el în monahismul româ¬nesc, nu e preocuparea de rugăciunea lui Iisus — căci, aceasta s-a menţinut mereu între miile de sihastri din munţii ţărilor române —, ci o introducere a acestei ru¬găciuni în viaţa de obşte şi prin aceasta o înviorare a spiritualităţii isihaste în ea şi prin ea o înviorare a vieţii de obşte. Paisie a venit din Sfîntul Munte, cu o obşte româno-rusă preocupată de această rugăciune, şi la aceasta s-au adăugat şi unii călugări din Moldova. Dar încă Vasile de la Poiana Mărului afirma cu insistenţă că rugăciunea inimii nu e numai pentru sihastri, ci şi pen¬tru cei din viaţa de obşte. Dar oare nu e aceasta o in¬fluenţă a unui mod de practicare a acestei rugăciuni pe pămîntul românesc, care a luat o şi mai mare dezvol¬tare în mînăstirea Cernica ? însă marea majoritate a sihaştrilor din ţările române au rămas şi mai departe în viaţa lor isihastă superioară.

Un al doilea lucru adus de Paisie a fost stimulentul dat celor din jurul lui pentru o traducere a scrierilor filocalice din limba greacă, traduceri dintre care cele mai multe erau mai curînd o revizuire a unor traduceri mai vechi în lumina textelor greceşti, revizuire făcută ade¬sea, cînd era vorba de vechile traduceri slavone, nu nu¬mai după texte greceşti, ci şi după traduceri româneşti. Paisie însuşi a luat parte la această muncă de tradu¬cere Propriu-zis, contribuţia lui a fost nu atît una de înnoire sau de adîncire a vieţii duhovniceşti, ci mai mult una de ordin cultural, de multiplicare, de revizuire şi de difuzare a scrierilor duhovniceşti.

în orice caz, din întîlnirea între tradiţia românească sihăstrească de mare adîncime şi introducerea ei în ca¬drul obştii mari prin Paisie, a răsărit echilibrata viaţă duhovnicească din mînăstirile Cernica şi Căldăruşani. Restauratorul Cernicăi şi iniţiatorul marelui elan de via¬ţă duhovnicească imprimată acesteia, a fost transilvă¬neanul Gheorghe, care a însoţit pe Paisie 24 de ani în Athos şi în Moldova şi se declară ucenicul lui

Dar stareţul Gheorghe aduce în viaţa duhovnicească insuflată de el Cernicăi cîteva trăsături deosebite, care se resimt poate de nişte caracteristici ale sufletului ro¬mânesc şi într-o mai mare măsură de necesităţile locale. El accentuează, mai mult decît Paisie, latura prac¬tică a vieţii duhovniceşti. Aceasta, nu numai pen¬tru a ajuta pe monahi să-şi dobîndească în mod mai sigur desăvîrşirea nepătimirii, ci şi pentru a-i face folo¬sitori obştii mînăstireşti şi chiar altor oameni care au nevoie de ajutor. în acest sens Sfîntul Calinic, floarea cea mai aleasă a spiritualităţii cernicane, uneşte în pro¬filul lui duhovnicesc, în mod uimitor, rugăciunea şi în-frînarea cea mai severă, pe de o parte, cu ascultarea cea mai deplină în obşte şi cu grija de săraci, iar pe de altă parte, cu activitatea de ctitor şi ziditor de biserici. El cere în Povăţuirile lui scrise, în primul rînd, împlinirea poruncilor lui Dumnezeu şi fapte de smerenie, de ascul¬tare, dar mai spune şi că «rugăciunea lui Iisus să o avem neîncetat în gură, în minte şi inimă» Am putea spune că avem aci o «spiritualitate integrală».

Infrînarea, ascultarea şi smerenia nu sînt numai niş¬te valori ale desăvîrşirii individuale, ci şi valori creatoare de bună comuniune şi frăţietate. Călugării trebuie să fie şi în privinţa aceasta soli cu fapta ai împărăţiei lui Dumnezeu, împărăţie a comuniunii desăvîrşite. Şi mai ales în aceasta se verifică forţa reală a amintitelor va¬lori. Dacă sihastrii individuali sau sihăstriile, ca mici grupuri, promovează mai mult concentrarea minţii în unirea cu Dumnezeu, prin Cernica, spiritualitatea filo-calică îşi actualiza forţa ei de coeziune frăţească între oamenii duhovniceşti.

Fisiere in arhiva (1):

  • Filocalia din Istoria Isihasmului Romanesc.doc