Crimă Organizată

CE ESTE CU ADEVĂRAT CRIMA ORGANIZATĂ?

„Criminalitatea, sub aspectul stării ei generale, reprezintă dimensiunea în timp și spațiu a întregului fenomen, iar categoriile ori grupurile de crime care formează modul de organizare, de alcătuire a realității criminalității societății concurente se constituie în forme exterioare de manifestare a criminalității.”

„Crima organizată este o tehnică a violenței, intimidării și a corupției, care, în absența unei activități eficiente a legii, poate fi cu succes aplicată de cei care sunt suficienți de lipsiți de scrupule, în orice afacere sau industrie care produce profituri ridicate.”

„Crima organizată reprezintă un proces sau o metoda de comitere a infracțiunilor, nu un tip de infracțiuni. Este o activitate continuă ce implică o conspirație infractională cu o structură complexă, cu un potențial de recurgere la corupție sau violentă, pentru a facilita săvarșirea infracțiunilor.”

Aceste trei definiții cumprind separat aspectele dezvoltării crimei organizate pe parcursul anilor, dar împreună dând o definiție exactă, concretă a ce înseamna crima organizată, definită în opinia mea personală prin existența unor grupuri de infractori, structurate pe ideea înfăptuirii unor activități ilegale, conspirative, având ca principal scop obținerea de profituri ilicite la cote deosebit de ridicate, toate aceste dintr-un singur motiv „ABSENȚA UNEI ACTIVITAȚI EFICIENTE A LEGII”.

Extinderea și multiplicarea crimei organizate într-un număr mare de state a determinat analizarea acestui fenomen global cu prilejul celei de-a V a Conferință O.N.U privind „prevenirea criminalității și tratamentul infractorilor”.

Dezvoltarea complexului de infracțiuni care se circumscriu acestui generic a determinat analiștii să concluzioneze că puterea ocultă a crimei organizate s-a extins ca o caracatiță și tinde să cuprindă întregul Mapamond.

Având în vedere poziția geografică a tării noastre, între Estul și Vestul Europei, după 1990, s-au produs mutații de fond în structura și dinamica fenomenului infracțional din România, accentuându-se condițiile favorizante pentru dezvoltarea crimei organizate. Din datele deținute de organele noastre de poliție și informanții la vremea respectivă, a rezultat că organizațiile criminale din străinatate și-au trimis emisarii și au căutat legaturi în randul infractorilor și ai unor oameni de afaceri, acționând pe linia organizării și internaționalizării actelor de contrabandă, a traficului de droguri, prostituție, proxenetismului, afacerilor cu autoturisme, spălării banilor prin activități comerciale, penetrarea sistemului finaciar bancar, plasării de valuta falsă, sustragerii de opere de arta sau alte valori din patrimoniul național, escrocări forțate de munca, introducerii ilegale în țară a unor cantitați mari de deșeuri toxice, transferurilor ilegale de capital în străinatate și multe altele.

Crima organizată se face de către patru clase mari de organizații criminale: Familiile Mafiote, Organizații Profesionale, Organizații Criminale, Organizații Teroriste Internaționale, toate din acestea avand „star-urile fiecăruia”.

MAFIA

Familiile Mafiote sunt constituite pe structuri ierarhice stricte, norme interne de disciplină, un cod de conduită și o mare diversitate de activități ilicite(familiile iltaliene, americane,cartelurile columbiene ale drogurilor, etc.)

ORGANIZAREA MAFIEI

În general cunoscută până în secolul XIX ca organizaţie de origine siciliană, care devine între timp o organizaţie internaţională cu activităţi criminale.Termenul de "mafia" şi "cosa nostra" definesc de fapt aceiaşi organizaţie.Termenul mafia era la început un termen difuz, care a început să se contureze mai mult prin anul 1990 când au fost asasinaţi judecătorii italieni Giovanni Falcone şi Paolo Borsellino."La acest proces s-a format o imagine mai clară despre structură şi lista şefilor mafiei (familiei cosa nostra) internaţionale." a declarat membrul ex-mafiot sicilian Tommaso Buscetta.

În vorbirea curentă, când se foloseşte termenul de "mafie" se subînţelege orice "organizaţie criminală" lucru absolut greşit. Trebuie făcută o diferenţiere între termenul istoric al mafiei care nu are nici o legătură cu alte organizaţii criminale care caută să ocupe o poziţie economică şi politică în societate, ca de exemplu "mafia rusă", "mafia turcă", etc.

ETIMOLOGIA TERMENULUI „MAFIE”

După o legendă siciliană, organizarea mafiei şi răzvrătirea siciliană împotriva ocupaţiei franceze, a fost declanşată, când un soldat francez, în timpul vecerniei (slujbei religioase) ar fi violat o siciliancă. Mama fetei ar fi strigat pe stradă Ma fia! Ma fia! (fica mea - în dialect sicilian vechi).

Acest incident ar fi dus la izgonirea dinastiei de Anjou din Sicilia. O altă variantă vehiculată este cea care pretinde că în jurul anului 1282, în timpul ocupaţiei franceze, împotriva domniei sângeroase a lui Carol I Anjou, ţăranii sicilieni s-ar fi organizat, într-o grupare numită MAFIA. Numele provenind de la stigătul de luptă al grupării "morte alla Francia, Italia anela" traducându-se "moarte Franţei, Italia strigă".

MAFIA ŞI CRIMINALITATEA ORGANIZATĂ

Mafia se deosebeşte de celelalte forme de criminalitate organizată, prin structură, mafia are origine siciliană, fiind bazată pe aşa numita familie (fraţie), care de fapt nu este o familie propriu-zisă, ci o organizaţie ierarhică a membrilor de origine siciliană, fiind obligaţi să respecte un codex familial.

Cei care nu respectă aceste legi sunt pedepsiţi prin metode deosebit de brutale, ajungându-se până la asasinarea acestora.

Fiecare familie mafiotă are un lider, care poate avea la rândul său un lider suprem (capo di tutti capi), membrii familiei fiind obligaţi la o supunere oarbă faţă de lideri.

MAFIA AZI

Acest termen în prezent este sinonimul criminalităţii organizate secrete. Sursele de venit ale mafiei fiind afacerile cu droguri, prostituţia, şantajul, răscumpărările de persoane răpite, jocuri de noroc, taxe pentru protejare, etc.

Această formă de criminalitate s-a extins treptat în toate domenile economiei.

Numai în Italia se cifrează venitul anual al mafiei la aproximativ 100 miliarde euro.