Crima si Bolile Mintale

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Crima si Bolile Mintale.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: V.Cioclei

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Criminologie

Cuprins

1.INTRODUCERE
2.CRIMA IN CRIMINOLOGIE
3. ASPECTELE CRIMEI

A)FORMELE CRIMEI DUPA LATURA OBIECTIVA
B)FORMELE CRIMEI DUPA LATURA SUBIECTIVA

4. BOLILE MINTALE

Extras din document

Problema crimei, mai bine zis a infractiunii, a fost cea mai cercetata de stiinta criminologiei. Impulsul cercetarii a pornit de la nevoile legislatiei penale . Combaterea crimelor, care se savarsesc in realitate si care sunt oprite de constiinta sociala si constiinta juridica, trebuie cuprinsa in acte normative, deoarece cetatenii trebuiau sa cunoasca ce fapte sunt oprite si nepedepsite, pentru ca, in felul acessta, ei sa nu le savarseasca si sa nu fie pedepsiti. Primii care au meditat si cercetat faptele care erau considerate crime au fost legiuitorii. Codurile penale contemporane cuprind dispozitii cu privire la crime din cele mai complete si mai detaliate. Astfel , in codurile penale, care au doua parti , sunt inscrise in partea generala , intr-un titlu general (titlul II codul nostrum penal), dispozitii cu privire la trasaturile generale ale infractiunii-art.17-cu privire la pericolul social al unei infractiuni-art.18 cu privire la vinovatie etc.De asemenea tot in aceasta parte sunt cuprinse dispozitii despre o forma a infractiunii, anume despre tentative (incercare, inceput de infractiune), deosebita de forma infractiunii consummate (art. 20), despre pluralitatea de infractiuni sau concurs de infractiuni (art.32), despre recidiva (art.37), despre cauzele care inlatura caracterul penal al unei fapte (art. 44). Legislatia penala cuprine si partea speciala in care se arata grupurile de infractiuni si se definesc toate infractiunile inscrise in codul penal.

2.CRIMA IN CRIMINOLOGIE:

In criminologie o fapta este considerate crima asa cum este considerate de legea penala (art.17), crima este o fapta care este prevazuta de legea penala, care prezinta pericol social si este savarsita cu vinovatie-intentie sau culpa. O asemenea caracterizare cuprinde trasaturi obiective- pricol social, prevazuta de lege- si trasatura subiectiva-savarsita cu vinovatie. Stiinta criminologiei nu poate defini si caracteriza crima mai bine si mai complet. Dar, in afara de acestea , o atare definitie este juridica, adica este obligatorie si nimeni nu o poate ocoli.

Crima , in sensul criminologiei, nu se reduce la prevedearea legii. De prevederile legii penale se ocupa juristii cu prilejul constatarii, urmaririi si judecarii acestor fapte. Criminologia nu se ocupa de prevederile legii penale cu privire la crime; ea se ocupa de crimele savarsite, ca fapte materiale si apoi ca fapte juridice. In lege, de pilda, sunt prevazute 100 de feluri de infractiuni: furturi, calomnii, falsuri, omoruri, etc ; din acestea au fost savarsite 50 feluri ( omoruri calomnii, furturi);restul de 50 feluri, prevazute de lege nu s-au comis in realitate

3. ASPECTELE CRIMEI:

Un prim aspect care revine criminologiei este problema cauzelor crimei. De ce se savarsesc crime? Aceasta problema a fost studiata de criminologie inca de la inceputurile existentei ei ca stiinta. Lombrosso, unul din fondatorii criminologiei, si-a intitulat una din cartile lui de baza “ Le crime, causes et remedes”. In criminologia moderna, problema cauzelor crimei este problema principala. In criminologia contemporana, cauzele acestui fenomen sunt studiate pe doua planuri: unul, cauzele crimei ca fenomen izolat, ca fenomen individual, si altul cauzele criminalitatii, ca fenomen social sau ca fenomen de masa.

Fisiere in arhiva (1):

  • Crima si Bolile Mintale.doc

Alte informatii

FACULTATEA DE DREPT, UNIVERSITATEA BUCURESTI