Crima și criminali în serie

Referat
9/10 (1 vot)
Domeniu: Criminologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 5172
Mărime: 32.83KB (arhivat)
Cost: 7 puncte

Extras din document

Conceptul de crimă, reprezintă unul din elementele obiectului de studiu al criminologiei, fiind legat aproape inseparabil de persoana criminalului. Infracțiunea, conform artciolului 15 al Codului Penal este fapta "prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o".

Termenul de infracţiune este înlocuit în criminologie cu cel de "crimă" de la care de fapt, etimologic, îi vine şi numele. Un alt concept utilizat în literatura de specialitate este cel de "acţiune criminală".

Emile Durkheim afirma în lucrarea sa "Regulile metodei sociologice" că "Noi numim crime toate actele pedepsite şi mai definim crima obiectul unei ştiinţe speciale, Criminologia.

Totalitatea acestor fapte umane reprezintă criminalitate şi, ca elemente ale acesteia, criminologia le analizează individual, le descrie, le stabileşte conexiunile şi caracteristicile în cadrul general al criminalităţii, explicându-le cauzele şi condiţiile producerii lor.

Distingem trei înţelesuri posibile ale noţiunii de crimă: sensul comun, sensul penal şi sensul criminologic. În sens comun, prin crimă se desemnează, de regulă, o infracţiune intenţionată împotriva vieţii persoanei, fie că este vorba de omor (art. 174 C. pen.), de omor calificat (art. 175 C. pen.), de omor deosebit de grav (art. 176 C. pen.) sau de pruncucidere (art. 177 C. pen.).

În sens penal, crima desemnează o infracţiune gravă, pentru care legiuitorul stabileşte pedepse diferite şi proceduri speciale, în raport cu celelalte infracţiuni. Acest sens este dat de împărţirea tripartită a infracţiunii în crime, delicte şi contravenţii. Pentru prima dată, de o manieră clară, această împărţire a fost reţinută de Codul penal al Revoluţiei Franceze, cunoscut sub denumirea de Codul lui brumar anul IV, a fost preluată de Codul penal de la 1810 (Codul Napoleon), apoi de majoritatea legislaţiilor penale europene elaborate la începutul secolului al XIX-lea.

În sens criminologic noţiunea de crimă are o accepţiune largă, referindu-se la infracţiune în general. După cum vom constata însă, este inexact a pune semnul de egalitate între infracţiune şi noţiunea de crimă utilizată în criminologie. Încă de la primele cercetări cu caracter ştiinţific efectuate în domeniul criminologiei, s-a încercat, şi parţial s-a reuşit, o distanţare de viziunea abstractă cu privire la infracţiune, pe care o practicau penaliştii. Crima a fost privită ca fapt uman şi social, ca fenomen în sensul de realitate observabilă şi repetabilă. Rezultă din cele expuse că, în sens criminologic, noţiunea de crimă trebuie să pornească de la conceptul de infracţiune din dreptul penal, însă trebuie să meargă dincolo de acesta, aşa cum se întâmplă în realitate, în cercetarea criminologică.

1.2."Criminalul"

Acesta este de fapt "creatorul" criminalităţii.

Din punct de vedere juridic, criminalul este persoana care a comis cu vinovăţie una sau mai multe infracţiuni prevăzute de legea penală.

"Trecerea Ia act" (comiterea infracţiunii), concept introdus în limbajul de specialitate de Etienne de Greef, este activitatea prin care o persoană devine subiect al studiului criminologiei, activitate care-i deosebeşte pe indivizii infractori de noninfractori.

Ca subiect de studiu, persoana care a comis infracţiunea, criminalul, trebuie să fi fost şi condamnat printr-o hotărâre judecătorească.

Criminalul era singurul obiect de studiu la începuturile Criminologiei, când aceasta era cunoscută sub numele de "antropologie criminală"(in perioada de după cel de-al doilea război mondial, în SUA. răspândindu-se ulterior în ţările anglo-saxone, în ţările scandinave, ulterior în fosta R.F. Germania şi Elveţia.)

Lucrarea lui Cesare Lambroso "L'uomo delinquente", publicată la Milano, în 1876, este rezultatul cercetărilor autorului, efectuate asupra a câtorva mii de infractori, stabilind anumite caracteristici tipice acestor categorii de oameni.

Criminalul, în Criminologia zilelor noastre, continuă să fie figura centrală a cercetărilor ştiinţifice, el fiind analizat atât medical, psihologic cât şi social, urmărindu-se formarea personalităţii acestuia anterior comiterii crimei, "antefactum" precum şi în momentul "trecerii la act dar şi "post factum", stabilind în funcţie de individualitatea persoanei un program de reinserţie socială a acesteia.

Bibliografie

- Gh. Nistorescu, C. Păun, Crimmologia, Ed. Didactica şi Pedagogică. Bucureşti, 1995.

- Lane B., Gregg W., Enciclopedia ucigaşilor în serie, Editura RAO, Bucureşti, 1996

- Codul penal. Codul de procedură penală, Editura Hamangiu, 2011

- Butoi T., Criminali în serie - Psihologia crimei, Editura Phobos, Bucureşti, 2003

- Montet L., Criminali în serie, Editura Corint, 2003;

- Ortmann C.H., Hess K.M., Criminal Investigation, Delmar Cengage Learning, 2012

- Pirozynski T., Criminologie clinică şi relaţională, Editura Symposion, Iaşi, 1995;

- Stănoiu R., Criminologie, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1995;

- Tănăsescu I., Florescu B., Victima şi agresorul, Editura INS Brâncoveni, Bucureşti, 1994;

Preview document

Crima și criminali în serie - Pagina 1
Crima și criminali în serie - Pagina 2
Crima și criminali în serie - Pagina 3
Crima și criminali în serie - Pagina 4
Crima și criminali în serie - Pagina 5
Crima și criminali în serie - Pagina 6
Crima și criminali în serie - Pagina 7
Crima și criminali în serie - Pagina 8
Crima și criminali în serie - Pagina 9
Crima și criminali în serie - Pagina 10
Crima și criminali în serie - Pagina 11
Crima și criminali în serie - Pagina 12
Crima și criminali în serie - Pagina 13
Crima și criminali în serie - Pagina 14
Crima și criminali în serie - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Crima si criminali in serie.docx

Alții au mai descărcat și

Elemente de tactică criminalistică și psihologie judiciară aplicată în cadrul investigării infracțiunilor comise de criminali în serie

Introducere Motivul care a stat la baza alegerii acestei teme de licență se regăsește în importanța cercetării criminalistice la fața locului în...

Analiza Criminologică a Cauzelor și Condițiilor ce Determină Personalitatea Ucigașului în Serie

Introducere Actualitatea temei investigate. Macabrul interes pentru fenomenul ucigaşilor în serie a generat şi continuă să genereze efectul...

Crimă Organizată

CE ESTE CU ADEVĂRAT CRIMA ORGANIZATĂ? „Criminalitatea, sub aspectul stării ei generale, reprezintă dimensiunea în timp și spațiu a întregului...

Ucigași în serie - cazul Râmaru

I. Criminalitatea si criminalul De-a lungul timpului, sociologia deviantei si cea a criminalitatii si-au constituit o serie de interpretari si...

Organizațiile Criminale

Definirea conceptului de organizaţie criminală 1.1”Crimă organizată” sau „organizarea crimei”? Unii specialişti neagă existenţa unei organizaţii...

Modalități de cunoaștere în cercetarea criminologică

Importanţa modalităţilor de cunoaştere în cercetarea criminologică rezidă în faptul că, pornind de la acestea, se poate atinge scopul cercetării...

Aspecte teoretice și practice ale cercetării la fata locului în cazul săvârșirii infracțiunii de furt sau tâlhărie

Introducere Infracțiunile de furt si tâlhărie sunt principalele infracțiuni care, prin frecvența și pericolul social ridicat, constituie un...

Ucigașul în serie

Crima in criminologie preia aspectele din dreptul penal fiindca faptele incriminate si pedepsite prin legea penala raman crime si pentru...

Te-ar putea interesa și

Crimă violentă

Introducere Tendințele de creștere a criminalității în ultimele decenii constituie un fenomen real ale cărui efecte nu pot fi ignorate nici de...

Elemente de tactică criminalistică și psihologie judiciară aplicată în cadrul investigării infracțiunilor comise de criminali în serie

Introducere Motivul care a stat la baza alegerii acestei teme de licență se regăsește în importanța cercetării criminalistice la fața locului în...

Investigarea Psiho-Criminalistica a Omorurilor în Serie cu Autor Necunoscut

Capitolul 1. Omul şi criminalistica, ştiinţa studierii infracţiunilor Nimic nu poate să justifice o apropiere, altfel decât paradoxală, între...

Profilajul criminal în investigația criminalistică

INTRODUCERE Prezenta lucrare de licență prezintă sub diferite aspecte metodologia specifică investigării criminalistice pe baza profilajului...

Ucigași în serie - cazul Râmaru

I. Criminalitatea si criminalul De-a lungul timpului, sociologia deviantei si cea a criminalitatii si-au constituit o serie de interpretari si...

Indici Orientativi și Aspecte Practice vizând Amprenta Psihocomportamentală a Criminalilor în Serie

CAPITOLUL I CRIMINALITATEA ŞI CRIMINALUL 1.1. Criminalitatea ca fenomen social Criminalitatea este constituită din ansamblul infracţiunilor...

Sociologia devianței - criminalii în serie

Sociologia deviantei este sa puna in evidenta principiile dupa care se delimiteaza ceea ce este conform de ceea ce este deviant. „Devianţa este...

Profilul Psihologic al unui Criminal în Serie

Un profil psihologic este un instrument care poate ajuta anchetatorii crimei spunându-le ce fel de autor este cel pe care îl caută. Dezvoltarea...

Ai nevoie de altceva?