Criminalitate Feminina

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest referat descrie Criminalitate Feminina.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 22 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Florin Sandu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Criminologie

Cuprins

1. Tabloul general al Criminalitatii Feminine 2.
2. Caracteristici bazate pe deosebirea dintre sexe 2.
3. Profilul psihosocial al femeii “criminal” 3.
4. Criminalitatea feminina : neglijarea victimizarii masculine 3.
5. Cazul Kowalski si ciclul violentei domestice in criminalitatea feminina 5.
6. Formele de manifestare a criminalitatii feminine in Romania (statistici ) 7.
7. Analiza criminologica a infractiunilor contra persoanelor 8.
8. Analiza criminological a infractiunilor contra patrimoniului 15.
9. Bibliografie 22.

Extras din document

TABLOUL GENERAL AL FENOMENULUI CRIMINALITATII FEMININE

Diferenţele anatomice, fiziologice, psihologice, morale, intelectuale şi sociale dintre sexe sunt relevante şi pentru criminalitate.(1) Caracterele, însuşirile speciale ale sexelor influenţează,neîndoielnic, asupra formei, genului criminalităţii. Există, astfel, într-o măsură oarecare, o criminalitate specifică fiecărui sex, criminalitatea feminină cuprinzând, printre altele,pruncuciderea, prostituţia, avortul, abandonarea copilului, omorul ca urmare a violenţei domestice şi altele.

Studiile criminologice au neglijat foarte mult subiectul comportamentului criminal feminin.

Acest lucru se datorează, în mare parte, înregistrării reduse a ratei criminalităţii feminine comparate cu cea masculină. Pe măsură ce corpul de date ş investigaţii privind criminalitatea feminină a crescut, s-a simţit nevoia considerării acestui subiect în vederea cunoaşterii acestui fenomen.

CARACTERISTICI BAZATE PE DEOSEBIREA DINTRE SEXE

Între bărbat şi femeie există diferenţe de ordin anatomic, fiziologic, psihologic, intelectual şi moral, determinate de sex, care are o influenţă aparte asupra criminalităţii, prin urmare, nu trebuie neglijat. Caracterele anatomice, fiziologice, psihologice, intelectuale mai conturate ale bărbatului îl fac pe acesta superior femeii. Această superioritate îi asigură bărbatului şi superioritate socială şi juridică. Sexul mai tare, în mod arbitrar, tiranic, impune femeii umilinţa inegalităţii şi a subordonării. Astfel, criminalitatea feminină se manifestă şi în funcţie de opresiunea socială pe care bărbatul o exercită asupra femeii.

Unii cercetători consideră că la baza acestor diferenţe de ordin anatomic, fiziologic şi psihologic dintre sexe, stă tratamentul lor. Bărbatul şi-a creat şi menţinut o situaţie superioară,de dominaţie în timp ce femeia este condusă de instincte proprii, fiind supusă hazardului,capriciului. Alţi cercetători consideră că deosebirile dintre sexe sunt numai cantitative şi pot fi înlăturate prin instruirea femeii(2).

Cert este că toate aceste diferenţe dintre sexe încearcă să explice inferioritatea criminalităţii feminine, bazându-se pe indici psihologici şi biologici mai mult. Însă, aceste date sunt relative,întrucat fiecare fenomen diferă de la caz la caz, şi operând cu elemente noi, este imposibilă evaluarea precisă a criminalităţii feminine. Se poate deduce, de exemplu, că în viitor, prin egalarea situaţiei sociale, juridice, economice a sexelor, devine posibilă şi egalitatea în ceea ce priveşte proporţia criminalităţii sexelor.

PROFILUL PSIHOSOCIAL AL FEMII “CRIMINAL”

Cunoaşterea profilului de personalitate a infractorului ar facilita mai ales realizarea de programe diferenţiate şi individualizate de reeducare, recuperare şi reinserţie socială. Această cunoaştere are la bază, pe de o parte, trăsăturile specifice personalităţii infractorului(irascibilitate,

impulsivitate,agresivitate crescută, egocentrism, instabilitate şi superficialitate în relaţii afective), şi, pe de altă parte, ideea că infracţiunea este comisă şi este posibilă datorită intrării individului în medii care oferă situaţii conflictuale, din care nu ştie sau nu poate să se sustragă (3).

J. Pinatel considera că nici una dintre trăsăturile de personalitate îintâlnite frecvent la infractori nu este suficientă prin ea însăşi. Numai reunirea egocentrismului,labilităţii,agresivităţii, indiferenţei afective într-o constelaţie conferă personalităţii un caracter specific şi îi imprimă o anumită origine. Această constelaţie reprezintă nucleul central al personalităţii criminale, celelalte trăsături de ordin psihologic şi sociologic acţionând ca nişte variabile care formează specificul fiecărei infracţiuni în parte.

Violenţa umană are nenumărate forme de manifestare. Securitatea personală este ameninţată cotidian în diferite locuri şi diferite circumstanţe: acasă sau în alte locuinţe, la şcoală, la locul de muncă, în cursul desfăşurării unor evenimente sportive, pe stradă. O clasificare generală ar urma distincţia între spaţiul privat şi cel public – locuinţe şi spaţii publice - pe de o parte şi combinaţia acestora: spaţiul public-privat ca spaţii comune în clădiri rezidenţiale.

Violenţa şi frica de a fi victimizat afectează neîndoielnic calitatea vieţii oricărui individ, dar diferite grupuri – femeile, copiii şi persoanele vîrstnice – sunt deobicei considerate drept ţinte predilecte ale actelor de violenţă. Cu toate eforturile de a asigura un climat de egalitate între sexe în sfera publică, o privire mai atentă asupra familiei, relaţiilor intrafamiliale şi a relaţiilor în cuplu (4), a evidenţiat contraste şi realităţi disfuncţionale. Presiunile către modernizarea şi democratizarea relaţiilor intrafamiliale au dus, în mod paradoxal, la supraîncărcarea femeii şi la criminalizarea ei în raport cu statutul parental

CRIMINALITATEA FEMININA : NEGLIJAREA VICTIMIZARII MASCULINE

Timp de trei decenii, bărbaţii au rămas “victimele ascunse” ale violenţei domestice, în timp ce victimele-femei au fost subiectul unor cercetări extinse, primind o mare atenţie din partea mediei, serviciilor de ajutor şi sistemului justiţiei criminale (5).

Totuşi, cercetările atestă existenţa bărbaţilor bătuţi, iar în media se fac referiri la imaginea bărbatului abuzat.

Prioritizarea victimologică a femeii este unul dintre reproşurile recente aduse victimologiei în sfera violentei domestice; acest lucru relativizează, trivializează sau chiar exclude victimizarea masculină. Studiile criminologice au neglijat foarte mult subiectul comportamentului criminal feminin. Acest lucru se datorează, în mare parte, înregistrării reduse a ratei criminalităţii feminine comparate cu cea masculină.

Fisiere in arhiva (1):

  • Criminalitate Feminina.doc