Criminalitatea feminină - infracțiuni

1.Introducere

Mintea criminală a incitat mereu curiozitatea oamenilor. Cei mai fioroşi şi cei mai intere-sanţi sunt, desigur, criminalii în serie.

Crime pasionale, pruncucideri, crime având ca factor decisiv violenţa domestică sunt fapte care au înfricoşat şi, în acelaşi timp, au fascinat nu doar oamenii epocii contemporane.

Cu toate că motivele acestor gesturi pline de cruzime sunt diferite la bărbaţi şi la femei, acestea din urmă nu fac abstracţie de la niciun tip de crimă comisă de bărbaţi. Femeile au ucis cu sânge rece, încă din timpuri străvechi, pentru a-şi apăra teritoriul, pentru a se elibera de unele responsabilităţi pentru a îşi respecta principiile sau, pur şi simplu, pentru a se autoapăra.

2.Criminalitatea feminină.Infracţiuni

Criminalitatea feminină cuprinde printre altele, pruncuciderea, prostituţia, avortul, abandonarea copilului, omorul ca urmare a violenţei domestice,omorul deosebit de grav.

Pruncuciderea este definită de Codul penal la articolul 177 ca fiind: "Uciderea copilului nou-născut, săvârşită imediat după naştere de către mamă, aflată în stare de tulburare pricinuită de naştere"

Termenul de pruncucidere este propriu legislaţiei noastre şi defineşte o sferă mai restrânsă decât aceea a conceptului de infanticid din legislaţiile altor state. Infanticidul este încadrat la omucidere, fiind considerat o formă specială a acesteia în care se acordă circumstanţe atenuante sau agravante în raport de situaţia socială a femeii.

Mecanismul comportamentului criminal în pruncucidere dobândeşte unele particularităţi specifice a căror cercetare merită o atenţie deosebită. În această ordine de idei este necesar a menţiona că orice deficienţă, tulburare şi boală psihică influenţează în mod direct asupra comportamentului individului, generând devieri de la normele de convieţuire socială. Femeilor care şi-au omorât pruncii le sunt caracteristice, deseori, anxietatea şi depresia. Anxietatea reprezintă o stare afectivă caracterizată prin sentimente de nelinişte, insecuritate, frică, panică, aşteptarea unui pericol. De regulă, apare ca reacţie la o stare de stres sau alte tulburări patologice complexe. Deseori poate provoca diminuarea capacităţii de rezistenţă a individului, a randamentului intelectual, ducând la dereglări comportamentale şi chiar la conduite criminale.

Prostituţia este cunoscută de multă vreme deşi, ca urmare a influenţelor orientale, in vechile hotare ale teritoriilor romaneşti femeia avea, cu puţine excepţii, o lipsă de libertate totală, fiind supusă complet dominaţiei exercitate de parinţi sau de soţ.

Caracteristicile principale ale prostituatelor din România, conform cu informaţiile date de organele de poliţie, majoritatea provin din familii dezorganizate, au mari deficienţe de cultură şi educaţie şi refuză să muncească in alte domenii de activitate legală. In cea mai mare parte provin din zone sărace economic. Unele lucrează pe cont propriu, dar cele mai multe sunt exploatate de proxeneţi, care au fost sau mai sunt: taximetrişti, ghizi in domeniul turismului, cadre hoteliere, chelneri sau simpli pensionari care deţin apartamente destinate sexului. Deşi nu există informaţii precise cu privire la ierarhia prostituatelor, cele care activează in cadrul marilor hoteluri sau restaurante sunt mai stilate si mai bine educate. In afara acestui grup de prostituate există cele care işi exercită meseria in propriile locuinţe sau in locuinţe puse special la dispoziţie de proxeneţi.

Avortul reprezintă intreruperea sarcinii prin orice mijloace, inainte ca fatul sa fie suficient dezvoltat pentru a supraveţui. Definiţia data de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este limitată la terminarea sarcinii inainte de 22 saptamini de graviditate, calculată după data primei zile a ultimei menstruaţii şi expulzarea (eliminarea) unui fat care cântareşte mai puţin de 500 g.

Abandonarea copiilor reprezintă o modalitate rudimentară de gestionare a naşterilor nedorite sau neacceptate din cauze culturale sau economice. Prezenţa sau persistenţa lor în societăţile moderne este generată de absenţa unor servicii, de funcţionare a unor instituţii sau de absenţa culturii utilizării lor.

Cauzele abandonării copiilor sunt săracia,nivelul scăzut de educaţie,lipsa locuinţei sau condiţiile improprii de locuit,lipsa sprijinului partenerului sau familiei,problemele de sănătate ale copilului,dar şi pronlemele de sănătate ale mamei,boli psihice.

Violenţa domestica este generată în majoritatea cazurilor de bărbaţi, mai ales de parteneri şi rude,dar şi de cunoştinţe sau necunoscuşi,cu scopul de a exercirta control,nu de puţine ori victimele in apararea lor şi-au ucis partenerul sau pe cel care a ecercitat violenţă asupra ei.

Violenţa împotriva femeilor este o reflectare a relaţiilor de putere inegale între femei şi bărbaţi, servind perpetuarea acestor raporturi dezechilibrate şi exprimă, mai ales, aşa cum vom vedea şi din statisticile româneşti, existenţa unei relaţii intime între structurile de dominaţie masculină şi violenţa în sefara sexualităţii.Violenţa domestică este, deci, un abuz fizic, sexual, psihologic, emoţional, social sau economic., producînd frică, umilinţă sau vătămări ale cuiva care se află în relaţie personală cu agresorul.