Criminalitatea Gulerelor Albe

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Criminalitatea Gulerelor Albe.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 22 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Criminologie

Extras din document

Introducere

În pragul noului secol, omenirea pare prinsă într-o stare de incertitudine gen – fin de siecle - , dar sfîrşitul de mileniu aduce o şi mai adîncă tulburare, datorată sentimentului general de schimbare rapidă şi a nesiguranţei care-l însoţeşte.

Trecerea de la era în care oamenii erau vînători şi nomazi, la cea a agriculturii, a posibilităţii de a cultiva pentru hrană, s-a desfăşurat la scara mondială în cîteva zeci de mii de ani. Omul a evoluat o dată cu apariţia industriei, a noilor tehnologii, a schimbărilor din societate. În anii ’30, preşedintele american Franklin Roosevelt a cerut administraţiei sale să întreprindă un vast studiu asupra tehnologiilor viitorului. Cînd a fost publicat studiul a produs o puternică impresie. Nu avea decît un defect: nu prevedea apariţia televiziunii, nici a maselor plastice, a avioanelor cu reacţie, a transplanturilor de organe, a laserului ...

Omul a sesizat destul de tîrziu că este în acelaşi timp „ creaţia şi creatorul mediului său”. Specia umană în goană după cîştig material , se îndreaptă cu o viteză uluitoare spre distrugerea planetei şi a ei însăşi. În acest context a apărut un nou factor care ameninţa societatea: globalizarea crimei.

Criminalitatea este apreciată ca o ameninţare netradiţională la ordinea, siguranţa şi securitatea omenirii. Pretutindeni se dezvoltă o veritabilă industrie a crimei.

Conţinutul conceptului de criminalitate cuprinde ansamblul infracţiunilor săvîrşite într-o perioadă determinată, în cadrul unui teritoriu naţional-statal.

Odată cu evoluţia societăţii, apare însă şi un regulator al relaţiilor sociale – normele de drept. Lupta criminalitate-societate reprezintă un proces îndelungat în timpul căruia omenirea a cunoscut atît realizări cît şi eşecuri. Zilnic asistăm la diversificarea activităţilor ilegale: crimă de violenţă, crimă contra proprietăţii, crimă organizată, profesională, criminalitatea “gulerelor albe” ş. a.m.d.

Actualmente, la nivel internaţional se pune problema criminalităţii „gulerelor albe”. Criminalitatea gulerelor albe, pusă tranşant de E. Sutherland mai mult de şaizeci de ani în urmă, rămâne a fi şi până în prezent un obiect de cercetări profunde în ţările dezvoltate.

Deşi există diferite opinii, savanţii nu pun la îndoială faptul existenţei acestui fenomen social negativ.

Spre regret, în Republica Moldova până în prezent problema criminalităţii gulerelor albe rămâne a fi nestudiată. Există totuşi unele lucrări în care sunt abordate anumite manifestări ale criminalităţii gulerelor albe, cum ar fi corupţia sau infracţiunile economice.

Gradul de latenţă a acestui gen de criminalitate este atît de înalt încît puţini încearcă să vorbească despre acest fenomen. Prin urmare, consider utilă abordarea acestei probleme care există în societate şi este actuală.

Noţiuni generale privind criminalitatea „gulerelor albe”

Termenul de “white collar crime” reflectă o preocupare de aproape jumătate de secol de a redefini conceptul de criminalitate. Profesorul şi sociologul Edwin Sutherland este cel care a introdus acest termen într-un raport al său adresat Societăţii americane de sociologie, iar de atunci această expresie a cunoscut o largă şi o rapidă răspîndire în rîndul cetăţenilor.

Sociologul american încearcă să dărîme teoriile tradiţionale despre criminalitate făcînd abstracţie de prezumţia de nevinovăţie şi de mobilul crimei (dacă exista într-adevăr o intenţie de a comite un act sau nu) deoarece, considera el, “aceste doua principii nu sunt obligatorii în toate anchetele judiciare iar numarul de” excepţii “motivate prin statusul persoanei anchetate este din ce în ce mai mare”.

Viziunea lui Sutherland totuşi conţine anumite puncte de vedere cu tentă socialistă şi anti-afaceristă deoarece modul în care sunt anchetate persoanele nu ţine în mod necesar de cît de intenţionată a fost persoana sau de gravitatea faptei ci se bazează mai degrabă pe sistemul de clase sociale şi tratamentul diferit aplicat membrilor acestora.

Tocmai din aceasta cauză este foarte puţin probabil să se întîmple ca un mare manager, de exemplu, să fie judecat şi condamnat la ani grei de închisoare.

Sutherland a încercat să ofere în lucrarea sa retipărită în 1983 mai multe explicaţii pentru a se vedea clar că există o anumită tendinţă în a trata inculpaţii. Astfel, presupunînd că rata criminalităţii în rîndul celor din clasele superioare este mai ridicată decît a cea înregistrată în clasele inferioare (acest argument are la baza faptul că cei bogaţi deţin mai multe mijloace prin care pot comite infracţiuni), Sutherland susţine ca proceduri diferite sunt folosite de justiţie în cazul celor ce provin din “upper class” sau din “lower class”.

O altă cauză pentru aceste diferenţe este şi modul în care este organizată apărarea astfel încît cei mai saraci nu îşi pot permite un avocat de top, de multe ori fiind apăraţi de unul din oficiu. El susţine că o metodă prin care s-ar putea diminua un asemenea tratament ar fi reconceptualizarea termenului de criminalitate prin introducerea celui de “criminalitate a gulerelor albe”

Fisiere in arhiva (1):

  • Criminalitatea Gulerelor Albe.doc