Falsificarea de Monedă

Referat
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Criminologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 25 în total
Cuvinte : 9304
Mărime: 55.06KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Igor Ciobanu

Cuprins

Întroducere.3

CAPITOLUL I. ISTORICUL EVOLUŢIEI FALSULUI DE MONEDĂ.4

Secţiunea 1. Falsificarea banilor din cele mai vechi timpuri ale istoriei.4

Secţiunea 2. Cea mai mare operaţiune de falsificare de monedă din istorie.5

Secţiunea 3. Istoria falsurilor în Ţara româneasca şi Ţara Moldovei.6

CAPITOLUL II. FALSIFICAREA DE MONEDĂ -INFRACŢIUNE ECONOMICĂ.8

Secţiunea 1. Noţiunea de falsificare şi contrafacere a monedei, şi personalitatea infractorului.8

Secţiunea 2. Aspectul penal al infracţiunii de falsificare de monedă.10

Secţiunea 3. Pedepsele şi amenzile aplicate pentru falsificarea de monedă în trecut şi prezent.12

CAPITOLUL III. METODE DE FALSIFICARE A BANCNOTELOR ŞI DATE STATISTICE.13

CAPITOLUL IV. METODE DE PREVENIRE A FALSIFICARII DE BANCNOTE.17

Concluzii.22

Bibliografie.23

Extras din document

Întroducere

Criminalitatea ca fenomen social, structură, cauzele şi condiţiile existenţei ei sunt adecvate stării social-politice şi economice a statului.

Republica Moldova este încă în proces de construire a unui stat democratic bazat pe drept şi de trecere la economia de piaţă. De regulă, cînd societatea e zguduită de mari reforme proprii etapelor de trecere, sau de crize politice, economice, se face simţită o înviorare în activitatea ilicită a lumii criminale, ce are drept consecinţă creşterea criminalităţii. Această situaţie este caracteristică şi pentru Republica Moldova.

În activitatea complexă a organelor de drept ce are drept scop prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional, descoperirea infracţiunilor şi identificarea infractorilor, se face tot mai simţită nevoia unor mijloace şi metode mult mai perfecţionate şi eficiente.

Falsificarea mijloacelor băneşti reprezintă un gen de infracţiune "latentă" şi este caracteristică pentru ţările cu o piaţă economică slabă. Apărută odată cu banii, falsificarea de monede este o maladie din aria inechităţii sociale şi a violenţei.

Fiind deosebit de nocivă, falsificarea de monedă a fost întotdeauna sancţionată de lege. În lumea contemporană infracţiunile legate de falsul mijloacelor băneşti devin tot mai frecvente. Anual în circulaţia financiară globală se introduc până la un miliard de bancnote falsificate, iar din ele a zecea parte se scurge prin intermediul "filtrelor" bancare.

La 20 aprilie anul 1929, la Geneva, mai multe ţări din lume au semnat Convenţia privind urmărirea penală a falsului mijloacelor băneşti. Ea determină introducerea în dreptul penal al ţărilor aderate la Convenţie a răspunderii penale pentru fabricarea şi punerea în circulaţie a bancnotelor false, utilizate oficial în calitate de mijloace băneşti.

Art. 236 al Codului penal al Republicii Moldova stabileşte: "Fabricarea în scopul punerii în circulaţie sau punerea în circulaţie a biletelor Băncii Naţionale a Moldovei, a monedelor, a valutei străine, a valorilor mobiliare de stat sau a altor titluri de valoare false, utilizate pentru efectuarea plăţilor - se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate. Aceleaşi acţiuni, săvârşite :

b) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală ;

c) în proporţii deosebit de mari,

se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 6.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau lichidarea persoanei juridice." ¹

CAPITOLUL I.

ISTORICUL EVOLUŢIEI FALSULUI DE MONEDĂ

Secţiunea 1. Falsificarea banilor din cele mai vechi timpuri ale istoriei

Schimbarea banilor aflaţi în circulaţie a fost întotdeauna un factor favorizant al creşterii activităţii falsificatorilor de monedă, fie ea metalică sau de hîrtie. Acum însa vom asista la cele mai mari preschimbari de monedă din istorie şi e de aşteptat ca şi reacţia falsificatorilor să fie pe măsură.

Obiceiul falsificării banilor datează înca din antichitate, printre cei mai prestigioşi falsificatori numarîndu-se împaratii (Nero, Octavian Augustus, Teodosiu cel Mare, Napoleon etc.), regii (Filip cel Frumos şi Ludovic al XIV-lea ai Franţei, Carol I al Angliei), care din diferite motive au micşorat conţinutul în metal preţios al monedelor din ţările lor, şi chiar un filosof, Diogene cunoscut că locuia într-un butoi. Astfel, cunoscutul filozof grec al Antichităţii, Diogene (412-323 î.e.n.), în tinereţe, aflîndu-se alături de tatăl său, Ikesios, la conducerea treburilor monetăriei din Sinope, a recurs la batere de monedă cu mari oscilaţii de greutate şi cu incizii adînci, după obiceiul timpului. După unele surse, tatăl său ar fi fost chiar executat pentru contrafacerile săvîrşite, iar fiul a putut scăpa doar cu fuga, mai întîi la Atena, unde a intrat în memoria contemporanilor prin învăţăturile sale; apoi, în Corint, ca învăţător al copiilor stăpînului care l-a cumpărat ca sclav de la piraţii ce l-au capturat în timpul unei călătorii. După moartea sa, compatrioţii au revenit asupra sentinţei şi chiar i-au ridicat o statuie ca omagiu acestui gînditor, socotit ca model de înţelepciune. Şi, ca o ironie a sorţii, pe timpul stăpînirii romane vor fi bătute monede la Sinope având în efigie pe Diogene, cel condamnat cîndva pentru falsificare de bani.

Se cunosc însă şi cazuri de falsificare de monedă acceptate şi altele doar criticate. Dintre falsurile acceptate, amintim fapta grecului Policrates, care, potrivit însemnărilor lui Herodot, a trimis spartanilor ce-i înconjuraseră cetatea, o mare sumă alcătuită din monede valoroase doar la înfăţişare, fiind bătute din plumb poleit cu un subţire strat de aur; apoi, fapta împăratului Teodosiu cel Mare, care a bătut oficial piese false la monetăria din Constantinopol, anume pentru a fi date în folosinţă popoarelor migratoare ce pătrunseseră pînă în Sciţia inferioară şi Tracia.

De la fapte mai mărunte sau mai mari de contrafacere de monedă de către supuşi s-au molipsit mai toţi cârmuitorii de ieri şi de azi, numai rareori într-un scop precum cel amintit.

Pe vremea împăratului Augustus Octavianus (27 î.e.n. - 14 e.n.), de exemplu, au fost emişi dinari romani falşi care au fost plasaţi, prin negustori egipteni, pe piaţa din India, unde aveau mare trecere, deoarece localnicii nu se pricepeau în a distinge piesele autentice de cele trucate.

Preview document

Falsificarea de Monedă - Pagina 1
Falsificarea de Monedă - Pagina 2
Falsificarea de Monedă - Pagina 3
Falsificarea de Monedă - Pagina 4
Falsificarea de Monedă - Pagina 5
Falsificarea de Monedă - Pagina 6
Falsificarea de Monedă - Pagina 7
Falsificarea de Monedă - Pagina 8
Falsificarea de Monedă - Pagina 9
Falsificarea de Monedă - Pagina 10
Falsificarea de Monedă - Pagina 11
Falsificarea de Monedă - Pagina 12
Falsificarea de Monedă - Pagina 13
Falsificarea de Monedă - Pagina 14
Falsificarea de Monedă - Pagina 15
Falsificarea de Monedă - Pagina 16
Falsificarea de Monedă - Pagina 17
Falsificarea de Monedă - Pagina 18
Falsificarea de Monedă - Pagina 19
Falsificarea de Monedă - Pagina 20
Falsificarea de Monedă - Pagina 21
Falsificarea de Monedă - Pagina 22
Falsificarea de Monedă - Pagina 23
Falsificarea de Monedă - Pagina 24
Falsificarea de Monedă - Pagina 25

Conținut arhivă zip

  • Falsificarea de Moneda.doc

Alții au mai descărcat și

Truse Criminalistice Moderne folosite la Fata Locului

Introducere Este bine de ştiut faptul că printre activităţile importante care contribuie la realizarea scopului procesului penal - aflarea...

Aspecte Criminologice ale Infractiunilor Economico-Financiare

Conceptul de criminalitate Teoria economică subliniază rolul fundamental pe care îl are siguranţa şi încrederea pentru creşterea şi buna...

Cercetarea Criminologica și Societatea

Criminologia, ca ştiinţă, analizează şi explică etiologia criminalităţii ocupându-se prioritar de stabilirea metodelor şi mijloacelor prin care se...

Cercetarea la fata locului

Cercetarea la fata locului este o activitate preponderent tehnica, dar cu componente tactice desfasurata de organele specializate de urmarire...

Criminologie Generală

CAPITOLUL I EVOLUŢIA CRIMINOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ 1.1. Originile criminologiei Criminologia este o disciplină fondată în ultimele decenii ale...

Criminalistica

NOTIUNI GENERALE l.Notiunea de criminalistica poate fi cercetata sub trei aspecte: -o dimensiune artistica in care predomina misterul sau...

Te-ar putea interesa și

Ascultarea Invinuitului sau Inculpatului

Introducere Potrivit art.17 alin.1 din Codul penal al Romaniei, infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si...

Fabricarea sau punearea în circulație a semnelor bănești false sau a titlurlor de valoare false

Introducere Actualitatea și importanța temei Indiferent de locația geografică, originea etnică, statutul social sau nivelul de educație,...

Falsificarea Banilor

Introducere Actualitatea temei investigate. În structura celor mai periculoase infracţiuni privind sistemul financiar-creditar, un loc aparte îl...

Falsificarea și contrafacerea monedelor și bancnotelor

SECŢIUNEA I Apariţia şi evoluţia timpurie a banilor Banii, ca măsură a valorii şi ca instrument de circulaţie, de plată şi de economisire,...

Falsul monetar

INTRODUCERE Actualitatea temei. Criminalitatea ca fenomen social, structură, cauzele şi condiţiile existenţei ei sunt adecvate stării...

Falsul privind identitatea în vechiul cod

CAPITOLUL DREPT PROCESUAL PENAL 1.1. Noţiuni generale privind dreptul procesual penal Dreptul procesual penal constă în totalitatea normelor...

Moneda Euro și Rolul Său în Sistemul Monetar Internațional

Scurt istoric Denumirea de "euro" a monedei unice europene a fost stabilita in decembrie 1995 la Madrid, intrarea ei in vigoare hotaranduu-se a se...

Falsificarea Banilor si Prevenirea Sa

Prin contrafacere se întelege reproducerea unui document, a unui obiect, a unui preparat etc. în vederea prezentarii lui ca autentic, iar prin fals...

Ai nevoie de altceva?