Modalitati de Cunoastere in Cercetarea Criminologica

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Modalitati de Cunoastere in Cercetarea Criminologica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Gheorghe Popescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Criminologie

Extras din document

Importanţa modalităţilor de cunoaştere în cercetarea criminologică rezidă în faptul că, pornind de la acestea, se poate atinge scopul cercetării criminologice. Scopul sau finalitatea cercetării criminologice poate fi divizat într-un scop imediat şi un scop mediat. Scopul imediat reprezintă cunoaşterea fenomenului criminal în toată complexitatea lui, prin stabilirea cauzelor şi condiţiilor care îl determină si respectiv favorizează, precum şi a proceselor care îl caracterizează Scopul mediat se referă la stabilirea celor mai eficiente mijloace utilizate în practica anticriminală, pentru limitarea fenomenului criminal şi a consecinţelor acestuia.

Revenind la modalităţile de cunoaştere în cercetarea criminologică, acestea sunt : cunoaşterea descriptivă, cunoaşterea cauzală, cunoaşterea dinamică şi cunoaşterea axiologică.

Cercetările criminologice evidenţiază preocupări diferite ale cercetătorilor, în funcţie de perioada în care au fost realizate, de categoriile de specialişti care au studiat fenomenul criminal (sociologi, jurişti, etc.), de contextul socio-politic sau de fragmentarea obiectului de studiu (crimă, criminal, criminalitate)

În ceea ce ne priveşte, criteriul utilizat în lucrarea de faţă pentru prezentarea modalităţilor de cunoaştere în cercetarea criminologică este cel cronologic, urmând a evidenţia specificitatea acestor modalităţi de cunoaştere.

Cunoasterea descriptivă

Cunoaşterea descriptivă urmăreşte stabilirea caracteristicilor externe

( aparente ) ale fenomenului criminal. Primele preocupari cu caracter ştiinţific în domeniul criminologiei au fost de natură descriptivă, iar obiectul acestora a fost reprezentat de evaluarea criminalităţii. Aceste preocupări s-au concretizat în aprecieri cantitative, care au avut la baza statisticile criminale

Categoriile utilizate de cunoaştrea descriptivă sunt volumul, structura şi dinamica fenomenului criminal colectiv.

Volumul criminalităţii reprezintă numărul total de fapte penale comise, fiind o evaluare strict cantitativă. Acesta se referă la criminalitatea aparentă (reprezintă totalitatea faptelor cu aparenţă penală ajunse la cunostinţa organelor de justiţie) sau la cea legală (cuprinde faptele penale pentru care s-a pronunţat o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă ), deoarece acestea pot fi cuantificate cu oarecare exactitate.

Structura criminalităţii implică o delimitare a acesteia în funcţie de diversele tipuri de fapte penale. Aceasta implică atât o evaluare cantitativă întrucât se bazează pe comparaţii numerice cât şi o formă incipientă de cunoaştere calitativă, dată fiind intervenţia unei opţiuni referitor la stabilirea diferitelor categorii.

Dinamica criminalităţii reprezintă evoluţia, variaţia acesteia în timp şi spaţiu. Dinamica criminalităţii implică trei tipuri de descriere :

-tendinţele pe termen lung ( pentru care este folosit termenul de trend)

-variaţiile sezoniere ( sunt oscilaţii ale criminalităţii în funcţie de succesiunea anotimpurilor )

-mişcările accidentale ( sunt cauzate de evenimente excepţionale ca războaie, catastrofe )

Pentru a descrie volumul, structura şi dinamica criminalităţii şi corelaţiile acesteia cu factorii politici, economici, geografici, culturali, demografici, etc., criminologia apelaeză la o gamă variată de surse de documentare, iar cea mai frecvent utilizată dintre acestea este statistica.

Criminologia nu dispune de un sistem statistic propriu, fiind nevoită să apeleze la datele statistice întocmite în alte domenii de activitate, cum sunt : statistica judiciară, economică, demografică, culturală, etc

Date importante referitoare la faptele penale şi făptuitorii acestora pot fi obţinute din examinarea statisticilor oficiale, atât din domeniul penal, cât şi din domeniile social şi economic. Rezultatele obţinute cu ajutorul statisticilor penale sunt relative, deoarece ele se referă la criminalitatea aparentă (delicte descoperite) ori legală (delicte pedepsite), dar ignoră criminalitatea reală. Din acest motiv, interpretarea rezultatelor trebuie făcută cu prudenţă. În ciuda acestei reţineri, statisticile penale, realizate cu onestitate şi seriozitate, rămân un instrument indispensabil pentru cunoaşterea stării şi dinamicii criminalităţii, a forţelor implicate în prevenirea şi combaterea ei

Fisiere in arhiva (1):

  • Modalitati de Cunoastere in Cercetarea Criminologica.doc

Alte informatii

Acest document a fost prezentat in cadrul cursului de criminologie.