Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Criminologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 37 în total
Cuvinte : 13463
Mărime: 57.27KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Naghi Gabriel

Cuprins

CAPITOLUL I

Sectiunea 1.1 Consideratii introductive

Sectiunea 1.2 Importanta orientarii prihologice in cadrul

teoriilor cauzalitatii

Sectiunea 1.3 Orientarea psihologică – concept şi obiect de cercetare

CAPITOLUL II

Sectiunea 2.1 Teoria psihanalitică a lui Sigismund Feud

Sectiunea 2.2 Conceptele de conştient, inconştient, Eu, Sine, Supraeu

Sectiunea 2.3 Conţinutul teoriei psihanalitice

Sectiunea 2.4 Teorii psihanalitice post –Freudiene

Sectiunea 2.5 Importanţa şi limitele teoriei

CAPITOLUL III

Sectiunea 3.1 Teoria personalitatii criminale

Sectiunea 3.2 Conţinutul teoriei personalităţii criminale a lui J. Pinatel

Sectiunea 3.3 Coordonate psihologice ale personalităţii infractorului

Sectiunea 3.4 Implicatii determinate de orientarea psihologica in

studiul fenomenului infractional

Extras din document

CAPITOLUL I

Sectiunea 1.1 Consideratii introductive

În sens etimologic, criminologia, derivă din latinescul „Crimen” crimă, infracţiune şi grecescul „logos” ştiinţă, deci se înţelege studiul fenomenului criminal ori infracţional.

Ca ştiinţă criminologia este legată de axioma „o ştiinţă apare fără acordul nimănui”. Ea s-a dezvoltat prin aportul a trei mari personalităţi: Caesare Lombroso, Enrico Ferri şi Raffaele Garofalo. Această ştiinţă îşi are origini îndepărtate deoarece criminalitatea a apărut ca fenomen social o dată cu structura primelor comunităţi umane. Pedepsirea unor comportamente individuale periculoase au fost determinate de necesitatea autoprotejării comunităţilor umane.

În 1990 a fost înfiinţată Societatea Română de Criminologie şi Criminalistică, afiliată la Societatea Internaţională de Criminologie. A fost reactualizat şi învăţământul superior de criminologie Au fost înfiinţate colective de cercetări criminologice în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei din Ministerul de Interne, la Parchetul General de pe lângă Direcţia Generală a Penitenciarelor din Ministerul Justiţiei;

Apărută mai târziu, la sfârşitul secolului XIX-lea, criminologia s-a dezvoltat continuu, în zilele noastre devenind o ştiinţă bine structurată şi consolidată. În funcţie de concepţia şi viziunea autorilor, de momentul istoric şi gradul de dezvoltare al ştiinţelor sociale şi umane s-au formulat multe definiţii:

Criminologul francez Jaques Leante susţine că : „ştiinţa criminologiei e ştiinţa care se ocupă cu studiul şi ansamblul fenomenului criminal”;

Criminologii americani Edwin Sutherland şi Donald Cressey afirmau : „Criminologia e ştiinţa care studiază criminalitatea ca fenomen social, cauzele acesteia, etiologia criminală şi mijloacele de luptă împotriva acestui fenomen”;

Autorii români definesc criminologia ca „ştiinţa socială care studiază starea, dinamica, legităţile, cauzele şi condiţiile socio-umane ale criminalităţii şi măsurile de prevenire şi combatere”.

Criminalitatea , ca prima trasatura, este un fenomen social care constă în ansamblu de crime săvârşite într-un anumit teritoriu şi timp dat. Criminalitatea devine obiectul de studiu al unei discipline speciale fiind un fenomen real care reprezintă o realitate obiectivă şi observabilă, este un fenomen juridic, faptele săvârşite fiind în prealabil incriminate şi incluse în legea penală

A doua trasatura a criminalităţii constă în aceea că e un fenomen antisocial pedepsit – fapta infracţională, înainte de a fi prevăzută de legea penală, este oprită de conştiinţa socială.

A treia trasatura a criminalităţii – este un fenomen unitar, infracţiunile au o trăsătură comună, toate prezintă un pericol social grav, infracţional, care poate fi combătut numai cu sancţiuni penale, cu aplicarea de pedepse, unele deosebit de severe

Criminologia s-a dezvoltat până la jumătatea secolului al XIX-lea în cadrul altor discipline ştiinţifice ceea ce a dus la întârzierea criminologiei ca disciplină autonomă. Obiectul criminologiei constă în studiul infractorului, deviantului, anormalului, diferită fiind concepţia de inspiraţie psihologică care extind obiectul criminologiei la studiul faptelor antisociale.

Pentru a se afirma ca ştiinţă criminală a trebuit să dovedească obiectul propriu de cercetare, metode şi tehnici ştiinţifice de cercetare, să facă evaluări, parteneriate şi să propună măsuri eficiente de combatere şi prevenire a criminalităţii, ca fenomen social.

Obiectul criminologiei este definit la cel de-al 2 lea Congres International de Criminologie - Paris ( 1950) ca fiind: criminalitatea ca fenomen social, infracţiunea, infractorul, victima şi reactia socială împotriva victimei.

Criminalitatea “ ca orice fenomen social” reprezintă un sistem cu proprietăţi

şi funcţii proprii. În analiza ştiinţifică specifică criminologia operează cu termeni specifici:

- criminalitatea reală – este un concept ce persupune totalitatea faptelor penale săvârşite pe un anumit teritoriu, într-o perioadă determinată.

- criminalitatea aparentă - cuprinde totalitatea faptelor penale sesizate justiţiei şi cercetării criminologice.

- criminalitatea legală - cuprinde totalitatea faptelor penale pentru care s-au pronunţat hotărâri definitive de condamnare.

- cifra neagră a criminalităţii – faptele infracţionale comise şi rămase necunoscute din diferite motive reprezintă diferenţa dintre criminalitatea reală şi criminalitatea aparentă.

Preview document

Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 1
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 2
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 3
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 4
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 5
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 6
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 7
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 8
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 9
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 10
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 11
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 12
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 13
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 14
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 15
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 16
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 17
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 18
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 19
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 20
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 21
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 22
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 23
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 24
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 25
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 26
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 27
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 28
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 29
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 30
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 31
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 32
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 33
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 34
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 35
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 36
Orientare psihologică în teoria cauzalitații în criminologie - Pagina 37

Conținut arhivă zip

  • Orientare Psihologica in Teoria Cauzalitatii in Criminologie.doc

Alții au mai descărcat și

Criminalitate feminină

TABLOUL GENERAL AL FENOMENULUI CRIMINALITATII FEMININE Diferenţele anatomice, fiziologice, psihologice, morale, intelectuale şi sociale dintre...

Teoria Liberului Arbitru

Teoria liberului arbitru I.Criminologia. Rolul liberului arbitru în criminologie “ Criminologia este ştiinţa care studiază criminalitatea ca...

Teoriile cauzalității. marile curente în criminologie

1. Orientarea biologică În cadrul acestei orientări sunt reunite teoriile reducţioniste, care atribuie comportamentului delincvent un substrat...

Devianță și criminalitate

Conditiile istorice caracteristice tranzitiei romanesti, mai ales cele privind traditiile relativ reduse ale democratiei sociale si ale libertatii...

Aspecte criminologice ale infracțiunilor economico-financiare

Conceptul de criminalitate Teoria economică subliniază rolul fundamental pe care îl are siguranţa şi încrederea pentru creşterea şi buna...

Teste rezolvate la criminologie

TEST nr. 1 Subiectul I: Istoria apariţiei criminalisticii. 1.1 (3) Indicaţi premisele şi condiţiile istorice de apariţie a cunoştinţelor cu...

Truse criminalistice moderne folosite la fața locului

Introducere Este bine de ştiut faptul că printre activităţile importante care contribuie la realizarea scopului procesului penal - aflarea...

Te-ar putea interesa și

Relația victimă-infractor

CAPITOLUL I NOŢIUNI GENERALE 1.1. Criminologia şi criminaliatea Ca şi în cazul multor altor stiinţe, originea, punctul exact al naşterii...

Crimă violentă

Introducere Tendințele de creștere a criminalității în ultimele decenii constituie un fenomen real ale cărui efecte nu pot fi ignorate nici de...

Criminologie - criminalitatea informatică

“Empires of the future are Empires of the Mind” WINSTON CHURCHIL INTRODUCERE Criminologia este o disciplină fondată în ultimele decenii ale...

Elemente de tactică criminalistică și psihologie judiciară aplicată în cadrul investigării infracțiunilor comise de criminali în serie

Introducere Motivul care a stat la baza alegerii acestei teme de licență se regăsește în importanța cercetării criminalistice la fața locului în...

Aspecte de Teorie și Practică Judiciară în Materia Infracțiunilor de Mărturie Mincinoasă și Încercarea de a Determina Mărturia Mincinoasă

Capitolul I – Aspecte introductive 1. Importanţa ocrotirii justiţiei prin normele de drept penal Practica istorică demonstrează că , la orice...

Delincvența juvenilă - factori interni

Capitolul I NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND CRIMINALITATEA PRINCIPAL OBIECT DE STUDIU AL CRIMINOLOGIEI Secţiunea I ASPECTE GENERALE 1.Notiunea de...

Particulritatile Psihice ale Infractorului

1.1 Introducere Înainte de toate, ţinem să menţionăm că din start, la alegerea temei comunicării, a contat foarte mult faptul că tema în cauză a...

Teoriile cauzalitații

A.Orientarea biologica Orientarea biologica vizeaza acele conceptii care atribuie un substrat organic comportamentului delicvent.Caracteristic...

Ai nevoie de altceva?