Societatea contemporană și crima organizată

Introducere

Ultimul deceniu al secolului al XX-lea s-a caracterizat printr-o veritabilă schimbare în toate domeniile economico-sociale, a gândirii şi a modului de viaţă. O doctrină retrogradă, de înăbuşire a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti se prăbuşeşte şi alta, opusă, îşi face loc pe vaste spaţii geografice, îndeosebi în Europa de Est dar şi în Asia, Africa şi America Latină. Era, deci, natural ca această schimbare să se repercuteze şi asupra fenomenului infracţional, având în vedere că acesta constituie suma unui ansamblu de factori favorizatori. Asistăm, astfel, la un fenomen al globalizării comerţului, al pieţelor financiare, al protecţiei mediului înconjurător, al drepturilor omului etc. Această tendinţă a provocat două rezultate simultane: primul, dispariţia limitelor dintre naţional, regional şi internaţional, lumea devenind aproape un stat; al doilea, întrepătrunderea problemelor politice, economice şi sociale, până la punctul de a nu mai fi posibil să fie separate. În cadrul acestei tendinţe, globalizarea s-a extins şi în sfera criminalităţii.

A apărut astfel crima organizată la nivel transnaţional şi transcontinental. Această tipologie a infracţionalităţii şi-a îndreptat atenţia spre anumite domenii, favorizate de climatul de globalizare, cum ar fi: traficul de stupefiante, traficul ilicit de arme, traficul de materiale nucleare, terorismul, prostituţia, pedofilia, spălarea banilor, furtul şi contrabanda de maşini scumpe, furtul şi contrabanda cu obiecte de patrimoniu cultural, răpirea oamenilor de afaceri şi vedetelor în scopul şantajului şi extorcării de fonduri, corupţia din companiile multinaţionale, pervertirea responsabililor guvernamentali, pirateria camioanelor şi a vaselor maritime, poluarea mediului şi furtul de bani prin intermediul computerelor. Crima organizată a îmbrăcat un aspect mondializat aducând atingere siguranţei publice, umbrind suveranitatea statelor şi tulburând buna desfăşurare a activităţii instituţiilor economice, politice şi sociale.

De la zi la zi, formele de manifestare ale crimei organizate s-au diversificat, acestea trecând de la domenii tradiţionale, cum sunt jocurile de noroc, camăta şi prostituţia, la traficul internaţional de automobile furate, furtul obiectelor de artă şi arheologie, fraudă cu cărţi de credit, comerţ cu animale rare etc., ajungându-se la organizarea activităţii infracţionale după modelul companiilor legale (sectoare de preluare, producţie, transport, valorificare, protecţie).

În ultimii ani, ca urmare a conflictelor naţionale, etnice şi chiar interstatale, un mare

număr de depozite militare a căzut sub controlul unor bande criminale fapt ce face ca traficul cu armament, substanţe toxice şi radioactive să cunoască o dezvoltare fără precedent, fiind aproape scăpat de sub control.

Organizaţiile criminale sunt implicate tot mai mult în practici ilicite de dumping şi înregistrarea unor pierderi fictive, operaţiuni realizate deseori cu complicitatea unor funcţionari corupţi.

Sistemele electronice de comunicaţie neputând fi secretizate perfect, devin vulnerabile în faţa acţiunilor criminale comise prin intermediul computerelor. Prejudiciul este enorm iar autorii au foarte mari şanse de a nu fi descoperiţi

Prin corupţie, arma cea mai teribilă şi perfidă, crima organizată urcă spre vârfurile societăţii, cuprinzând instituţii vitale ale statului, sugrumând libertatea şi independenţa acestuia, punând în pericol siguranţa sa.

CONCEPTUL DE CRIMA ORGANIZATA

Conceptul de crima organizata semnifica activitatile infractionale ale unor grupuri constituite pe principii conspirative, in scopul obtinerii unor importante venituri ilicite.

Premeditata, conceputa pana la cele mai mici detalii in ceea ce priveste rolul si modul de actiune al celor care o infaptuiesc, crima organizata se deosebeste fundamental de actiunile unor indivizi care, ocazional, se asociaza pentru a comite anumite infractiuni.

Pentru efectele sale, crima organizata constituie un “cancer” perfid care secatuieste puterea societatii, ameninta stabilitatea guvernarii, determina cresterea taxelor care se adauga la pretul marfurilor, pericliteaza siguranta individuala si colectiva, poate controla sindicatele si influenta structurile de putere politica si economica prin infiltrarea in activitatea acestora.

In varianta clasica a crimei organizate, pot fi decelate o serie de trasaturi caracteristice

-Structura. In conformitate cu teoria lui D.R.Cressey, “familiile” criminale dispun de o structura si organizare formala, oarecum birocratica. In mod schematic, aceasta structura se prezinta in felul urmator:

Dupa cum rezulta din schema anterioara, in aceasta structura, membrii retelei au sarcini si responsabilitati in functie de pregatirea si abilitatea specifica a fiecaruia. Structura insasi se caracterizeaza prin ierarhie stricta si autoritate.

In consecinta, vrima organizata implica coordonarea unui numar de persoane in planificarea si executarea actelor ilegale ori in scopul realizarii unor obiective licite prin mijloace ilicite (ex: castigarea unei licitatii prin inlaturarea violenta a celorlalti competitori)

-Ermetism si conspirativitate. Aceasta trasatura deriva atat din vechea origine socio-culturala a fenomenului, cat si din necesitati obiective determinate de nevoia de autoprotectie, de evitare a penetrarii propriilor randuri de catre organismele abilitate prin lege.

In conformitate cu parerea avizata a fostului procuror general adjunct al Italiei, Giovanni Falcone , ucis de Mafia siciliana, pericolul grav pe care il reprezinta aceasta organizatie criminala deriva din subcultura sa arhaica, mult mai interiorizata si mai bogata, tradusa prin selectarea riguroasa a recrutilor si capacitatea de fier de a impune membrilor sai reguli neiertatoare de conduita, care sunt, fara exceptie, respectate. Discretia si respectarea legii tacerii (omerta) sunt calitati indispensabile pentru un mafiot. Considerati a fi “oameni de onoare”, componentii “familiilor” risca sa fie eliminati fizic in caz de tradare. In decursul ultimului deceniu, ca urmare a eforturilor conjugate pe plan intern si international, un numar important de mafioti, inclusiv capi ai “familiilor”, au fost capturati si deferiti justitiei.