Traficul de Femei

Introducere

În fiecare an, sute de femei din ţările est europene sunt antrenate în industria sexului în scopul exploatării sexuale. Pentru Republica Moldova, traficul de femei nu mai este demult un fenomen inedit, constituind cea mai vulgară formă de discriminare şi violenţă împotriva femeilor, precum şi o formă modernă de sclavie a fiinţelor umane, în general. Traficul de femei a căpătat amploare în Moldova începând cu anii 1994-1995, atunci când migraţia ilegală provocată de criza economică şi recesiunea în producţie, inflaţia, creşterea numărului de şomeri, reducerea cheltuielilor în sfera socială au avut un impact dezastruos asupra dezvoltării situaţiei de migraţiune în Moldova, iar migraţia ilegală a devenit un fenomen obişnuit şi tolerat, interpretat uneori drept unica soluţie a sărăciei.

Conform raportului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru anul 2000, cifra cetăţenilor Republicii Moldova care sunt plecaţi din ţară, temporar sau permanent variază între 600.000 şi 1.000.000. Mulţi din ei având un statut ilegal în străinătate, devenind, astfel, jertfe ale diverselor reţele de criminali, inclusiv şi de trafic. Cert este că, la ora actuală, Republica Moldova constituie unul dintre cei mai mari exportatori de carne vie pentru Europa Occidentală.

Multe din ele lucrează în Olanda, Germania, Spania, Italia, Turcia, Grecia şi Portugalia, altele sînt plecate în Orientul Mijlociu sau Asia. Dar nici din rapoartele oficiale, nici din cele neoficiale, nu vom putea afla numărul exact de femei care au părăsit ţara în căutarea unei surse de existenţă sau câte dintre ele au devenit victime ale proxeneţilor.

Factorii generali care favorizează traficul şi prostituţia tinerelor în Moldova sunt:

Factorul economic: sărăcia, şomajul, lipsa de oportunităţi pentru generaţiile tinere, spiritul consumist, veniturile mici, divizarea populaţiei în bogaţi şi săraci;

Factorul social: nivelul de educaţie scăzut; lipsa unei susţineri din partea societăţii a tinerii generaţii, conflictul dintre generaţii; pierderea influenţei familiei în societate; pierderea valorilor în societate; afluxul de informaţie despre viaţa în roz din Occident, prezentată de canalele de televiziune, lipsa campanilor informaţionale despre pericolul traficului, lipsa unei culturi juridice a tinerii generaţii, lipsa cunoştinţelor despre viaţă.

Factorul politic: lipsa unor strategii de stat privind migrarea, lipsa unor strategii regionale în combaterea traficului, legislaţii naţionale imperfecte la acest capitol; inerţia statelor din ţările de origine precum şi ţările de destinaţie, lipsa unor strategii de absorbţie a şomajului.

1. Traficul de femei din Republica Moldova

De cîţiva ani buni, societatea moldovenească dă semnale despre existenţa unor reţele ale traficului de femei în republică, dar aceste semnale se pierd undeva în înaltele cabinete ale puterii, în fiecare sat sau oraş se consumă drame în care actorii principali sînt victime ale traficului. Ajunşi la disperare, necunoscînd nimic despre fiicele sau mamele plecate "să muncească la negru în Italia sau Grecia", părinţii sau rudele persoanelor dispărute fără urmă bat la uşile O.N.G.-urilor.

Problema cea mai mare constă în faptul că la noi femeile nu-şi dau seama de existenţa traficului de carne vie şi, forţate de sărăcie şi şomaj, nimeresc în vizorul traficanţilor care promovează pe toate căile povestea vieţii frumoase din Occident şi despre uşurinţa cu care poţi să-ţi găseşti de lucru în străinătate. Aceste legende sînt deseori susţinute şi de oameni care deja au lucrat în Grecia, Italia sau Portugalia şi au făcut bani buni. în toamna anului 2000 ONG "Milena SM" a realizat un sondaj de opinie în rîndul mamelor singure. 75% din respondente şi-au exprimat dorinţa de a pleca la lucru peste hotare, aceasta fiind singura posibilitate de a-şi susţine familia. 50% din femeile intervievate au recunoscut că nu cunosc nimic despre condiţiile sociale în ţările în care ar vrea să lucreze. Foarte puţine cunosc o limbă străină şi nimeni nu cunoaşte nimic despre legislaţia respectivelor ţări. Astfel, după cum se vede, traficul capătă cel mai fertil sol de dezvoltare.