Aspecte Legislative Privind Conflictele

ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND CONFLICTELE

Conflictul poate fi definit ca o situaţie de competiţie, în care părţile sunt conştiente de potenţialele incompatibilităţi viitoare, în care fiecare parte doreşte să ocupe o poziţie care este incompatibilă cu dorinţele celorlalţi. Prin urmare pentru ca o anumită situaţie să poată fi numită conflictuală, avem nevoie de două părţi conştiente de poziţiile lor, cu dorinţe incompatibile care să intre în anumite schimburi ( fizice, virtuale, sentimentale, etc. ).

Conflictul înseamnă opoziţie, dezacord sau incompatibilitate între două sau mai multe părţi. El poate fi sau nu violent. Conflictul armat dintre state poate evolua în război.

Etapele conflictului

1. Dezacordul reprezintă neînţelegerea care apare ca urmare a diferenţelor asupra unor valori sintetizate în cultură, precum şi ca urmare a lipsei de informaţii corecte asupra partenerilor de interacţiune, dar şi din interese economice, politice, sociale diferite ale celor care intră în contact.

2. Confruntarea apare pe fondul unei ideologii care motivează actorii din confruntare în a susţine o anumită idee, contrară cu a celorlalţi. Caracteristica principală a acestei etape este tensiunea crescută a interacţiunilor. Efectul degenerării opiniilor contrare, permite apariţia violenţei ca mijloc de rezolvare a diferendelor.

Modul de gestionare a acestei etape îşi pune amprenta în evoluţia interacţiunii. Escaladarea conflictului sau rezolvarea sa se hotărăşte în această etapă.

3. Escaladarea. În acest moment tensiunea dintre părţile care se confruntă este maximă. Posibilitatea apariţiei conflictului violent este foarte mare. Un motiv principal al escaladării conflictului este agresivitatea argumentelor, indivizii tinzând să-şi suspende acţiunea raţională şi să o înlocuiască cu acţiuni iraţionale sau chiar violente.

4. Deescaladarea conflictului şi rezolvarea acestuia sunt două etape convergente, ambele având ca scop obţinerea unei situaţii de calm şi cooperare intermediate de soluţiile raţionale imaginate.

Dintr-o abordare sociologică, conflictul reprezintă o opoziţie între indivizi, care poate îmbrăca forma unei lupte între indivizi, între grupuri de indivizi sau clase sociale şi care are ca efect disfuncţii în interacţiunea socială.

În raport de analiza făcută mai sus, conflictele se pot împărţi în mai multe categorii şi anume:

- conflict interpersonal (familial);

- conflict de grup (interetnic);

- conflict internaţional;

- conflicte sociale.

În cele ce urmează vom încerca o abordare sumară a aspectelor legislative referitoare la tipurile de conflicte enumerate mai sus.

CONFLICTE FAMILIALE

A. Divorţul

Potrivit dispoziţiilor art. 38 din Codul familiei, adoptat la 26.07.1993, cu modificările din versiunea consolidată de la 01.01.2005 „instanţa judecătorească poate desface căsătoria prin divorţ, atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuare căsătoriei nu mai este posibilă”.