Atributele de Identificare a Persoanei Fizice - Reguli cu Privire la Declararea Dispariției unei Persoane și Reguli cu Privire la Declararea Morții unei Persoane

PERSOANA FIZICĂ

Calitatea de persoană fizică este recunoscută prin lege , tuturor fiinţelor umane, luate fiecare în parte , ca membre ale societăţii , care se bucură de posibilitatea de a participa la raporturi juridice.

IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE

a) Definiţie

Prin „identificarea persoanei fizice” înţelegem individualizarea omului în raporturile juridice civile.

b) Necesitatea identificării persoanei fizice

Identificarea omului este o necesitate generala si permanenta. Este o necesitate pentru ca individualizarea omului se realizează în toate raporturile juridice la care participa, adică în toate ramurile de drept. Este, însa, si o necesitate întrucât omul, de la naştere până la moarte, participa continuu la cele mai diferite raporturi civile (si nu numai civile). Mai trebuie subliniat ca necesitatea identificării persoanei fizice este atât de ordin general, cât si de ordin personal.

c) Enumerarea principalelor mijloace de identificare

În dreptul civil român, principalele mijloace de identificare – numite si atribute de

identificare – ale persoanei fizice sunt:

1 numele cuprinde : numele de familie , prenumele si pseudonimul.

2. domiciliul cuprinde : domeniu de drept comun, domeniu legal , domeniu ales sau convenţional, iar in strânsa legătura cu domiciliul se afla reşedinţa

3. starea civila se înfăţişează ca un complex nepatrimonial prin care se individualizează persoanei fizice in societate sau in familie;

4. codul numeric personal.

1. NUMELE PERSOANEI FIZICE

Numele persoanei fizice este o noţiune complexă a cărei naştere din punct de vedere istoric este în primul rând rezultatul unui uzaj îndelungat ce ţine de limbaj.

Numele de familie se dobândeşte prin efectul filiaţie (numele părinţilor va fi dobândit si de copil) . in cazul copiilor născuţi din părinţi necunoscuţi , numele de familie va fi stabilit pe cale administrativa.

Copilul născut din părinţi care nu au acelaşi nume de familie, va lua numele unuia dintre ei sau al amândoura reunite.

Prenumele persoanei fizice se stabileşte la data înregistrării naşterii, pe baza declaraţiei de naştere, făcuta de cel care declara naşterea. prenumele poate fi schimbat pe cale administrativa ,la fel ca si numele.

Pseudonimul individualizează persoana fizică intr-un anumit domeniu de activitate, de regula printr-un cuvânt sau un grup de cuvinte. el este lăsat la libera apreciere a persoanei fizice. Simpla lui utilizare este suficienta pentru a se naşte dreptul asupra lui. Pseudonimul nu se confunda cu porecla ce constă intr-un cuvânt sau un grup de cuvinte , data de alţii unei persoane, pentru a o identifica intr-un mediu social.

2. DOMICILIUL PERSOANEI FIZICE

Este acolo unde o persoană fizică îşi are locuinţa stabila sau principala. Legea 105/1996 prevede ca cetăţenii romani cu domiciliul in România , nu pot avea in acelaşi timp , decât un singur domiciliu si o singura reşedinţa (care este locuinţa in care cetăţenii romani locuiesc temporar) . in cazul in care cetăţenii deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa , in oricare dintre ele.

Concluzii din prevederile legii :

- domiciliul este locuinţa stabila

- o persoane nu poate avea decât un singur domiciliu

- reşedinţa este un domiciliu temporar

- orice persoană poate avea doar o singura reşedinţa

- persoana este libera sa-si aleagă domiciliul si reşedinţa

- daca persoana are mai multe locuinţe statornice, cea aleasa ca domiciliu , devine locuinţa principala

Domiciliul este un drept absolut, inalienabil, imprescriptibil, strict, personal si universal.

Domiciliul are trei caracteristici specifice:

- obligativitatea – orice persoană fizică trebuie sa aibă un domiciliu pentru a fi identificata in spaţiu

- unicitatea – pers fizica are un singur domiciliu

- stabilitatea el reprezintă locuinţa stabila a pers fizice