Buna-Credinta si Abuzul de Drept in Actele Juridice Civile

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Buna-Credinta si Abuzul de Drept in Actele Juridice Civile.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 26 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: prof. univ. Maria Harbada

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Drept Civil

Extras din document

l. Faptele psihologice care intra in sfera bunei-credinte

a) Ce sunt faptele psihologice determinante ale bunei credinte?Buna-credinta este un concept foarte complex.El isi are originea in unele fapte psihologice,se circumscrie in cadrul normelor morale si actioneaza in relatiile sociale,constituind mobilul raporturilor juridice.Ca momente ale vietii constiente,faptele psihologice alcatuiesc constiinta omului.In centrul elaborarii constiente intra in deosebi acele fapte care constituie obiective sau focare ale activitatii noastre ,implicand o contributie a persoanei ce se realizeaza prin selectarea fenomenelor.

Faptele psihologice conforme cu normele morale specifice ale societatii din fiecare oranduire social-economica,constituind izvorul bunei – credinte,sunt acelea care se refera la onestitate,loialitate sau probitate,prudenta,temperanta.

b) Modul cum actioneaza faptele psihologice in formarea bunei-credinte.Buna-credinta a denumita de Cicero ca sinceritate in cuvinte (verita) si fidelitate (Constantia) in angajamente.Pornind de la aceasta definitie ,se poate spune ca faptele psihologice generatoare ale bunei-credintecreaza doua stari de concordantasau de conformitate:pe de o parte,conformitate intre ceea ce omul gandeste si ceea ce el afirma(sinceritate in cuvinte),iar pe de alta parte ,conformitate intre cuvinte si actele sale (fidelitate in angajamente).

Daca vom analiza conformitatea intre gandire si expresiile ce o traduc,se poate afirma ca aceasta este o conformitate logica,considerand ca logica este o anumita maniera de a pune o problema psihologica.Aceasta conformitate nu este insa suficienta pentru caracterizarea bunei-credinte,fiindca este posibil ca o astfel de conformitate logica intre gandire si expresie sa existe,dar buna-credinta sa lipseasca .De aceea este necesara sic ea de a doua conformitate ,adica intre faptul psihologic exprimat prin cuvinte si scopul urmarit.Aceasta se intampla din momentul in care manifestarile exterioare ale omuluinu sunt considerate numai in sine,ci ca mijloace pentru realizarea unei finalitati.

Faptele psihologice legate de cele doua conformitati se prezinta sub forma credintei datoriei ce trebuie indeplinita avand la baza o conduita corecta in urmarirea scopului.

Desi buna-credinta rezulta din cele doua stari de conformitate ,ea trebuie apreciata dintr-un punct de vedere unic ,fiindca atat sinceritatea in cuvinte ,cat si fidelitatea in angajamente presupun sau subinteleg existenta unei intentii drepte ,inscriindu-se in sfera probitatii ,care nu e altceva decat ‘observarea riguroasa a datoriilor morale si ale justitiei’.

ll.Elemente intrinseci ale bunei-credinte

1.Onestitatea ca fundament al bune-credinte .Se stie ca in dreptul roman ,unul din preceptele principale era acela de ‘a trai onest’.Aceasta insemna-dupa etica stoica- a trai in conformitate cu natura,in conformitate cu morala si in conformitate cu ratiunea.Dreaptul roman in faza sa de inceput nu facea distinctie intre normele morale si normele juridice.De aceea ,onestitatea ,concewpt cu continut moral prin excelenta,era consacrata ca percept juridic.Ulterior ,chiar in perioada regalitatii,ca urmare a demarcatiei intre drept si morala ,dreptul roman a separate notiunea juridical de buna-credinta de notiunea onestitatii,desi din punct de vedere al continutului moral cele doau notiuni sunt echivalente ,iar demarcatia intre morala si drept nu a fost niciodata neta.

Onestitatea,desi in continutul sau are aceleasi valori morale care intra si in continutul conceptului de buna-credinta,actiunea sa se circumscribe la viata individului si la comportarea lui morala in societate ,fara a fi legata de raporturile juridice cu alti oameni.

2.Valorile morale componente ale onestitatii.Onestitatea este un complex de virtuti ,intelegandu-se prin virtute o insusire morala a omului care urmareste in mod constant idealul etic,binele.Au fost concretizate un numar de patru virtuti componente ale onestitatii,pe care noi le vom denumi valori morale ,spre ale deosebi de elementele constituitive ale bunei-credinte .Aceasta ,la randul ei,deriva din cele patru virtuti.Valorile morale ale onestitatii sunt :loialitatea sau probitatea,prudenta,ordinea si temperanta.

a) Loialitatea ,sinonima cu probitatea,este un fapt psihologic de constiinta care se refera la observarea riguroasa a indatoririlor morale ,precum si la respectarea unei conduite drepte ,ambele conducand la incredere reciproca intre membrii societatii.

b) Prudenta consta in acel fapt psihologic de constiinta care determina persoana umana de a prevedea si a evita greselile si pericolele.

Fisiere in arhiva (1):

  • Buna-Credinta si Abuzul de Drept in Actele Juridice Civile.doc

Alte informatii

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor