Caile de Atac in Procesul Civil

Imagine preview
(9/10 din 4 voturi)

Acest referat descrie Caile de Atac in Procesul Civil.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ganfelean Ioan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Drept Civil

Cuprins

1.1. Scurt istoric
1.2. Clasificarea cailor de atac
a. in functie de conditiile de exercitare:
- caile ordinare: apelul;
- caile extraordinare: recursul, contestatia in anulare, revizuirea si recursul in interesul legii;
b. in functie de instanta competenta:
- caile de atac de reformare;
- caile de atac de retractare;
c. in functie de faptul daca provoaca sau nu o noua judecata in fond:
- caile de atac devolutive;
- caile de atac nedevolutive
d. in functie de faptul daca partile au sau nu acces direct la exercitarea cailor de atac:
- caile de atac comune;
- caile de atac speciale;
1.3. Principiile care guverneaza procesul civil:
a. Principiul accesului liber la justitie
b. Exercitarea cu buna-credinta a drepturilor procesuale
c. Principiul controlului judiciar
d. Principiul colegialitatii instantei
e. Principiul disponibilitatii
f. Principiul continuitatii si al nemijlocirii
g. Principiul oralitatii
h. Principiul aflării adevărului
i. Principiul rolului activ al judecătorului
j. Principiul contradictorialitatii
k. Principiul continuitatii
l. Principiul publicitatii
II. CAILE DE ATAC ORDINARE
APELUL
2.1 Noţiuni generale privind apelul
2.2 Obiectul apelului
2.3 Subiectele apelului
2.3.1. Partile din proces
2.3.2. Persoane care nu au luat parte la judecata de fond
2.3.3. Procurorul
2.4 Sesizare instantei
2.4.1. Instanta competenta
2.4.2. Termenul de apel
2.4.3. Cererea de apel
2.5 Procedura de judecata a apelului
2.6 Solutiile apelului
III. CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC
A. RECURSUL
3.1. Noţiuni generale privind recursul
3.2. Elementele recursului. Subiectele, obiectul şi motivele recursului
3.3. Sesizarea instantei
3.3.1. Instanta competenta
3.3.2. Termenul de recurs
3.3.3. Cererea de recurs
3.4. Procedura de judecata a recursului
3.5. Solutii in recurs
B. CONTESTAŢIA ÎN ANULARE
3.1. Noţiuni generale privind contestatia
3.2. Contestatia in anulare obisnuita
3.3. Contestatia in anulare speciala
3.5. Judecata contestatiei in anulare
C. REVIZUIREA
3.1. Noţiuni generale privind revizuirea
3.2. Obiectul, subiectele, motivele si termenul revizuirii
3.3. Judecata cererii de revizuire
D. RECURSUL IN INTERESUL LEGII
3.1. Noţiuni generale privind recursul in interesul legii

Extras din document

I. CAILE DE ATAC IN POCESUL CIVIL

1.1. Scurt istoric

a) Codul de procedură civilă din 1865 şi legea de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie au reglementat :

- două căi de atac ordinare - opoziţia şi apelul, şi

- patru căi de atac extraordinare : recursul (în casaţie, în anulare şi în interesul legii), revizuirea, contestaţia (în anulare şi la executare) şi acţiunea recursorie

b) În perioada 1948 - 1993, recursul a devenit o cale ordinară de atac, iar dispoziţiile privind apelul, recursul în anulare şi recursul în interesul legii au fost abrogate.

c) Prin Legea nr.59/1993 s-a reintrodus apelul, astfel că existau două căi ordinare de atac - apelul şi recursul, precum şi patru căi extraordinare de atac : recursul în anulare, recursul în interesul legii, contestaţia (în anulare şi la executare) şi revizuirea.

d) Potrivit art.I pct.106 din Ordonanţa de Urgenţă nr.138/2000, intrată în vigoare la 02.05.2001, recursul a fost reglementat ca o cale extraordinară de atac, iar apelul a fost suprimat în materie comercială şi într-un număr mare de cauze civile.

e) Aşadar, în prezent, controlul judiciar se realizează de către tribunale, curţi de apel şi de Inalta Curtea de Casatie si Justiţie pe calea ordinară de atac a apelului şi pe căile extraordinare de atac - recursul şi recursul în anulare, păstrându-se şi celelalte căi extraordinare de atac - revizuirea şi contestaţia (în anulare şi la executare).

Un element comun ţărilor din Uniunea Europeană este faptul că apelul se judecă de instanţa superioară, iar recursul (care vizează numai probleme de drept), de regulă, se soluţionează de instanţa de casaţie sau din vârful piramidei judiciare, asigurându-se, astfel, unitatea de practică judiciară.

Procesul civil parcurge, în mod obişnuit - dar nu obligatoriu, două faze:

- judecata;

- executarea silită.

Faza judecăţii cuprinde:

- judecata în primă instanţă;

- judecata în căile de atac.

Indiferent că este în primă instanţă sau în căile de atac, în principiu, judecata parcurge patru etape:

- etapa scrisă;

- etapa dezbaterilor;

- etapa deliberării şi pronunţării hotărârii;

- etapa cotrolului judiciar de legalitate si temeinicie a hotararii.

1.2. Clasificarea cailor de atac:

a. in functie de conditiile de exercitare:

- caile ordinare: - sunt acelea care pot fi exercitate de partea nemultumita de hotarare, fara sa se limiteze motivele de exercitare; poate fi exercitata in orice materie, daca legea nu o interzice in mod expres.

• apelul;

- caile extraordinare: - sun acelea care pot fi exercitate numai in conditiile legii si pentru motivele expres si limitative prevazute de lege.

• recursul,

• contestatia in anulare;

• revizuirea;

• recursul in interesul legii;

b. in functie de instanta competenta:

- caile de atac de reformare - sunt cele care se solutioneaza de o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea, prin ele realizandu-se controlul judiciar;

- caile de atac de retractare – sunt cele care se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata, pentru ca, in temeiul motivelor invocate, sa-si retraga hotararea si sa pronunte o alta

c. in functie de faptul daca provoaca sau nu o noua judecata in fond:

- caile de atac devolutive – sunt cele care, in limitele cererilor formulate in prima instanta si a ceea ce se atataca, provoaca o noua judecata de fond, fiind posibila readministrarea probelor de la prima instanta si administrarea oricaror probe noi.

- caile de atac nedevolutive – realizeaza nu control asupra hotararii atacate, fara posibilitatea de a administra, in principiu, probe noi si fara a avea loc o noua judecata de fond.

d. in functie de faptul daca partile au sau nu acces direct la exercitarea cailor de atac:

- caile de atac comune;

- caile de atac speciale;

Majoritaea cailor de atac se incadreaza in prima categorie, fiind speciale numai recursul in interesul legii si recursul in anulare ce apartine exclusiv procurorului general, care poate exercita din oficiu sau la cererea ministrului justitiei.

1.3.Principiile care guverneaza procesul civil:

Reprezinta reguli generale si imperative, care guverneaza desfasurarea si finalizarea procesului civil, aflandu-se intr-o relatie de interferenta si interconditionare

a. Principiul accesului liber la justitie: Art. 21 din Constitutia Romaniei prevede ca orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, nici o lege neputand ingradi exercitarea acestui drept.Acest principiu implica si consecinta ca orice persoana are dreptul de a se adresa acelor instante pe care legea i le pune la dispozitie pentru ocrotirea drepturilor si intereselor sale legitime, nimeni neputand fi sustras de la competenta instantelor create de lege.

b. Exercitarea cu buna-credinta a drepturilor procesuale Acest principiu este reglementat in art. 54, Constitutia Romaniei si in art. 723, C.pr.civ. El impune ca drepturile procesuale sa fie intrebuintate exclusiv in scopul recunoscut si garantat de lege, iar nu cu scopuri sicanatorii, vexatorii sau dilatorii.

c. Principiul controlului judiciar Este concretizat in posibilitatea recunoscuta partilor prin lege de a promova caile de atac ordinare si extraordinare in scopul inlaturarii erorilor savarsite de instanta a carei hotarari este atacata.

Caile de atac sunt de doua feluri:

a) Cai ordinare - Acelea ce pot fi exercitate de partea interesata pentru orice motiv de nemultumire al partii fata de hotararea pronuntata, indiferent daca nemultumirea partii vizeaza nelegitimitatea sau netemeinicia hotararii.

b) Cai extraordinare - Acelea ce pot fi exercitate doar pentru anumite motive expres si limitat prevazute de lege: recursul exercitat dupa apel, recursul in anulare, contestatia in anulare, revizuirea. Codul de procedura civila face referire si la recursul in interesul legii.

d. Principiul colegialitatii instantei Desemneaza alcatuirea completelor de judecata formate din mai multi judeca-tori. Acest principiu asigura o justitie obiectiva prin faptul ca el permite controlul reciproc intre membrii completului de judecata, asigurand o justitie edificata (hotararile pronuntate de judecatori se sprijina pe o confruntare de opinii, pe un schimb de idei). De asemenea, el asigura o justitie independenta, deoarece permite anonimatul hotararii.

In prezent, judecata in prima instanta se face de un singur judecator, doar judecatile la nivelul cailor de atac realizandu-se de catre un complet bazat pe colegialitate.

e. Principiul disponibilitatii Spre deosebire de dreptul penal, unde opereaza principiul oficialitatii, de regula, instanta civila nu poate proceda la rezolvarea unui litigiu decat daca a fost sesizata in acest scop de partea interesata.

Totusi exista in acest caz si unele exceptii prevazute de lege:

- Instanta trebuie sa se pronunte omnia petita, adica numai in legatura cu ceea ce i s-a cerut si in limitele a ceea ce i s-a cerut (art. 129, alin. Ultim, C.pr.civ).

- Instanta nu se va putea pronunta minus petita, nerezolvand un capat de cerere prezentat si nu se va putea pronunta plus petita, acordand mai mult decat i s-a cerut, daca legea nu prevede expres altfel, si nu se va putea pronunta ultra petita, adica rezolvand ceea ce nu i s-a cerut.

Principiul disponibilitatii se remarca in procesul civil si sub alte aspecte. Astfel, partea poate sa renunte la judecata, la dreptul dedus judecatii sau poate pune capat litigiului inceput prin incheierea unei tranzactii cu cealalta parte.De asemenea, partile pot incheia oricand pe parcursul procesului diverse contracte judiciare sau conventii, daca astfel nu se incalca normele imperative de procedura.In situatiile in care, prin ignorarea principiului disponibilitatii, instanta s-a pronuntat minus petita partea are la dispozitie apelul sau, dupa caz, recursul, iar cand s-a pronuntat plus ori ultra petita, are la dispozitie inclusiv revizuirea.Printr-o reglementare mai noua, aceea cuprinsa la art. 281 (2), C.pr.civ., s-a institutionalizat o procedura mai simpla si mai economicoasa pentru situatia in care instanta nu a rezolvat un capat de cerere (institutia completarii hotararii).

Elementele definitorii ale institutiei de completare a hotararii sunt:

1) Partea poate face o cerere de completare a hotararii in cazul in care instanta, rezolvand litigiul, nu a rezolvat totusi toate capetele de cerere.

2) Cererea se adreseaza aceleiasi instante care s-a pronuntat deja minus petita.

3) Cererea se poate face, dupa caz, inlauntrul termenului de apel sau de recurs.

4) Instanta rezolva cererea in aceeasi alcatuire a completului de judecata, apoi pronunta o hotarare propriu-zisa, care se ataseaza primei hotarari. In acest caz, intrucat nu se poate retine culpa partilor, partile nu pot fi obligate la cheltuieli de judecata.

f. Principiul continuitatii si al nemijlocirii Privind continuitatea, acest principiu impune ca aceeasi judecatori care au participat la punerea concluziilor in fond de catre parti sa participe si la deliberare in vederea pronuntarii hotararii.

In ceea ce priveste nemijlocirea, aceasta presupune ca instanta insasi, in mod direct, sa ia act de toate elementele procesului.

g. Principiul oralitatii În temeiul acestui principiu preşedintele completului are obligaţia, sub sancţiunea nulităţii hotărârii, de a da cuvântul părţilor pentru a-şi susţine oral pretenţiile, a discuta regularitatea actelor de procedură, a propune probe şi a formula concluzii. Codul de procedură civilă consacră principiul oralităţii dezbaterilor în art.127: “pricinile se dezbat verbal, dacă legea nu dispune altfel”.

Fisiere in arhiva (1):

  • Caile de Atac in Procesul Civil.doc