Casatoaria in Dreptul Roman

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Casatoaria in Dreptul Roman.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 102 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Drept Civil, Drept

Cuprins

INTRODUCERE
CAPITOLUL I. CONSIDERAŢII GENERALE DESPRE CĂSĂTORIE
Secţiunea 1. Consideratii privind casatoria
1.1. Terminologie juridica
1.2. Definiţia casatoriei
1.3.Caracterele juridice ale căsătoriei
1.4. Condiţiile de fond ale căsătoriei şi impedimentele la
căsătorie
1.5. Condiţiile de forma ale căsătoriei
Secţiunea 2. Formalităţi premergătoare căsătoriei şi încheierea
propriu-zisă a căsătoriei
CAPITOLUL II. UNELE EFECTE JURIDICE ALE CĂSĂTORIEI
Secţiunea 1. Definiţie si reglementare
Secţiunea 2. Efectele personale ale căsătoriei
2.1. Numele de familie al soţilor
2.2. Domiciliul soţilor
2.3. Obligaţia de sprijin moral
2.4. Obligaţia de fidelitate
2.5. Capacitatea de exerciţiu a soţiei minore
2.6. Cetăţenia, corespondenta, relaţiile sociale si profesia
soţilor
2.7. Reglementarea anterioara a relaţiilor personale dintre soţi
Secţiunea 3. Noţiunea de regim matrimonial
3.1. Regimul comunităţii de bunuri
3.2. Regimul separaţiei de bunuri
3.3. Regimul matrimonial fără comunitate
Secţiunea 4. Regimul matrimonial anterior Codului familiei
4.1. Regimul separaţiei de bunuri
4.2. Regimul dotal
Secţiunea 5. Regimul matrimonial reglementat de Codul familiei
Secţiunea 6. Natura juridica a comunităţii de bunuri
Secţiunea 7. Bunurile comune ale soţilor
7.1. Determinarea bunurilor comune
7.2. Drepturile soţilor asupra bunurilor comune
7.3. Dovada bunurilor comune
Secţiunea 8. Bunurile proprii ale soţilor
8.1. Categorii de bunuri proprii
8.2. Drepturile soţilor asupra bunurilor proprii
8.3. Dovada bunurilor proprii
Secţiunea 9. Discuţii privind calificarea unor bunuri
9.1. Sumele de bani economisite si depuse la C.E.C sau la
banca
9.2. Retribuţia si alte venituri din munca
9.3. Câştigurile la diferite sisteme de loterie si pe librete C.E.C
9.4. Fructele si productele
9.5. Dreptul de folosinţa asupra locuinţei rezultat dintr-un
contract de închiriere
9.6. Situaţia unor categorii de terenuri
9.7. Situaţia speciala a bunurilor soţilor prevăzuta de Legea nr.
31/1990
9.8. Construcţiile edificate de soţi
9.9. Construcţiile edificate de concubini
CAPITOLUL III. ÎMPĂRŢIREA BUNURILOR COMUNE IN TIMPUL
CĂSĂTORIEI
Secţiunea 1. Împărţirea bunurilor comune la cererea unuia dintre soţi
Secţiunea 2. Împărţirea bunurilor comune Ia cererea creditorilor
personali ai unuia dintre soţi
Secţiunea 3. Procedura împărţirii bunurilor comune
3.1. Instanţa competenta
3.2. Sesizarea instanţei
3.3. Părţile in partaj
3.4. Etapele partajului
Secţiunea 4. Efectele hotărârii de partaj
Secţiunea 5. Asemănări si deosebiri intre împărţirea bunurilor comune
in timpul căsătoriei si împărţirea bunurilor comune la
desfacerea sau încetarea căsătoriei
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

INTRODUCERE

În lucrarea de faţă, ne-am propus să abordăm din punct de vedere legislativ, teoretic şi practic unele efecte patrimoniale pe care le produce căsătoria, respectiv categoriile de bunuri pe care soţii le deţin, fie în proprietate exclusivă, fie în proprietate comună în devălmăşie.

Am început abordarea temei prin a formula câteva consideraţii generale despre căsătorie şi anume: noţiunea de căsătorie, condiţiile de fond şi de formă ce trebuie îndeplinite pentru încheierea în mod valabil a căsătoriei, locul de încheiere a căsătoriei, competenţa ofiţerului de stare civilă, ceremonia propriu-zisă de încheiere a căsătoriei şi proba căsătoriei.

Având în vedere faptul că o căsătorie dă naştere şi unor efecte personale, am încercat să oferim o prezentare a consecinţelor în plan personal produse de căsătorie cu privire la numele de familie, domiciliu, capacitatea de exerciţiu a minorei etc., precum şi a modului în care acestea erau reglementate anterior intrării în vigoare a Codului familiei.

Apoi, am oferit o descriere a trei categorii de regimuri matrimoniale-comunitatea de bunuri, separaţia de bunuri şi regimul matrimonial fără comunitatea regimului matrimonial reglementat de Codul civil din 1864 şi de Codul familiei (în prezent).

Având în vedere faptul că soţii au două categorii de bunuri - proprii şi comune -, am prezentat, pentru fiecare categorie, modul de determinare a acestora, drepturile pe care soţii le au asupra lor, precum şi modul în care se face dovada fiecărei categorii.

Apoi, am luat în discuţie situaţia unor categorii de bunuri a căror calificare a generat o serie de discuţii în literatura juridică şi în practica judiciară cum ar fi: veniturile din muncă, fructele şi productele, construcţiile edificate de soţi, etc. În fine, pornind de la caracterul excepţional al împărţirii bunurilor comune în timpul căsătoriei, am procedat la prezentarea situaţiilor în care ea poate interveni, procedura de urmat şi efectele hotărârii de partaj pentru ca în final să oferim o comparaţie între împărţirea bunurilor comune în timpul căsătoriei şi cea care intervine la desfacerea sau încetarea căsătoriei, relevând totodată asemănările şi deosebirile dintre ele.

CAPITOLUL I. CONSIDERAŢII GENERALE DESPRE CĂSĂTORIE

Secţiunea 1. CONSIDERATII PRIVIND CASATORIA

1.1. Terminologie juridica

Codul Familiei foloseste termenul de „casatorie” în două înţelesuri, şi anume: act juridic, prin care viitorii soţi consimt să se căsătorească în condiţiile şi în formele prevăzute de lege (art. 3-18) şi situaţie juridică, adică un statut legal al soţilor (art. 25-36). Situaţia juridică a căsătoriei devine aplicabilă numai după încheierea actuli juridic al căsătoriei şi se menţine pe perioada cât durează raporturile de familie.

Aceeaşi noţiune de “căsătorie”, este folosită în terminologia juridică şi în înţelesul de instituţie juridică, adică totalitatea normelor legale care reglementează atât actul juridic de căsătorie cât şi situaţia juridică de căsătorie.

1.2. Definiţia casatoriei

Casatoria raspunde anumitor scopuri si prezinta, din punct de vedere al necesitatilor sociale si al menirii sale, caractere extrem de variate. Din acest motiv, este dificil sa se dea o definitia a casatoriei, care sa satisfaca toate conceptiile, atât cele juridice, cat si cele religioase, sociale sau de alta natura, cu atât mai mult cu cat nu exista o definitie legala in acest sens.

Dintre numeroasele definitii existente in doctrina juridica romana privitoare !a casatorie, retinem aceea potrivit careia: "casatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie, încheiata potrivit dispozitiilor legale, cu scopul de a întemeia o familie, si reglementata de normele imperative ale legii”.

1.3. Caracterele juridice ale căsătoriei

A. Este o uniune dintre un barbat si o femeie – legiuitorul nu a prevazut expres aceasta conditie, dar ea reiese dintr-o alta prevedere a Codului familiei, conform careia scopul incheierii casatoriei este cel al intemeierii unei familii. Astfel, incheierea casatoriei intre persoane de acelasi sex nu este permisa. Transexualii si persoanele care si-au schimbat sexul printr-o operatie chirurgicala, urmata de o hotarare judecatoreasca in acest sens, se pot casatori dar cu persoane de sex fizic opus lor.

B. Este liber consimtita – in prezent, cadrele militare care doresc sa se casatoreasca co o persoana care este cetatean strain sau apatrid au nevoie de aprobarea prealabila din partea Ministerului Apararii Nationale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Casatoaria in Dreptul Roman.doc

Alte informatii

Lucrare de licenta- DREPT CIVIL.Facultatea din drept "Nicolae Titulescu" Craiova