Cauza actului juridic civil, formă, condiție specială de validitate

Capitolul 1:Definirea actului juridic civil, conditii de validitate

In legislatia civila, in doctrina si practica de specialitate este utilizat termenul de act juridic in dublu sens, si anune:

a)manifestarea de vointa a uneia sau mai multor persoane exprimata cu intentia de a crea, modifica, sau stinge –potrivit legii- un raport jurudic civil;

b)inscrisul facut de parti la incheierea actului juridic civil.

Valabilitatea actelor juridice civile impun respectarea unor conditii de fond si de forma, denumite uneori elementele actului juridic civil.

Conditiile esentiale pentru validitatea actului juridic civil sunt:

• Capacitatea legala de a incheia actul juridic civil(art. 950, C. civ.,stabileste ca poate contracta orice persoana care nu a fost declarata inapta prin legi);

• Consimtamantul valabil al partilor;

• Obiectul determinat;

• Cauza licita si morala ;

• Forma actului- conditie speciala de validitate.

Capitolul 2 : Cauza actului juridic civil

2.1 Notiunea de cauza a actului juridic civil

Cauza este a patra conditie esentiala, de fond, necesara pentru existenta valabila a actului jurudic civil. Cauza, ca element esential al actului juridic, a nascut multe controverse in literature de specialitate , multi autori au negat utilitatea cauzei si, din aceste motive, ea nici nu a fost cuprinsa ca o conditie de fond a contractului in mai multe coduri moderne.

Art.948 C. Civ. Prevede si “o cauza licita”, iar art 966 C.civ. dispune ca “obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita nu poate avea niciun efect”.

In dreptul roman, cauza nu era altceva decat o formalitate(verba) care consta in remiterea lucrului sau indeplinirea(factum) tuturor formalitatilor necesare pentru nasterea valabila a unui contract formal, real sau nenumit. Aceasta era cauza eficienta generatoare de contract.

Abia in dreptul canonic se contureaza o teorie a cauzei, din momentul in care acest drept respinge formalismul dreptului roman si admite ca simplul acord de vointa sad ea nastere la obligatii juridice, iar nerespectarea obligatiei asumate atrage raspundera partii culpabile.In stabilirea culpei trebuia cercetat daca ratiunile care au determinat luarea angajamentului erau prin ele insele suficiente pentru ca debitorul sa fie tinut sa-si respecte cuvantul dat.

Inainte de a trece la analiza structurii sale, cateva aspecte pot fi subliniate:

• Cauza este o parte a vointei juridice,cealalta parte fiind consimtamantul ; dar cauza este un element de natura psihologica care raspunde la intrebarea “pentru ce s-a incheiat actul?”, in timp ce consimtamantul arata daca partea a voit sa se oblige prin acel act;

• Daca obiectul actului juridic civil arata “ce se datoreaza”, cauza arata “pentru ce se datoreaza”;

• Cauza este prefigurarea mintala a scopului urmarit prin incheierea actului juridic, asa incat este anterioara(si concomitenta) momentului incheierii actului;

• Cauza, conditie esentiala a actului juridic , nu se confunda cu izvorul efectelor juridice , pentru ca aici nu se are in vedere sensul filosofic, ci sensul juridic, de scop urmarit care sa fie atins prin incheierea actului.

2.2. Structura cauzei actului juridic civil

In doctrina actuala, se subliniaza constant ca in structura cauzei actului juridic civil intra doua elemente, anume scopul imediat si scpul mediat , ca aceste doua sunt elementele componente ale notiunii unice, complexe, de cauza, iar nu doua elemte autonome.

Scopul imediat (causa proxima) , numit si scopul obligatiei, este stabilit pentru principalele categorii de acte juridice civile astfel:

- in contractele sinalagmatice , consta in prefigurarea mentala de catre fiecare parte a contraprestatiei( o parte se obliga stiind ca ca si cealalta parte la randul ei se obliga)

- in actele juridice cu titlu gratuit –intentia de a gratifica ;

-in actele juridice reale- prefigurarea remiterii bunului ;

-in contractile aleatorii – prefigurarea unei imprejurari viitoare si incerte de care depinde sansa castigului sau riscul pierderii.

Scopul imediat se caracterizeaza prin aceea ca, in cadrul unei anumite categorii de acte juridice civile, este un element abstract(deoarece este rezultatul unui proces de generalizare) si invariabil (intrucut este acelasi, de comun).De exemplu, in cazul oricarui contract de vanzare-cumparare, scopul imediat al consimtamantului cumparatorului consta in prefigurarea mentala a dobandirii dreptului de proprietate asupra lucrului ce formeaza obiectul derivate al contractului, iar scopul imediat al vanzatorului consta in reprezentarea mentala a platii pretului.