Comparație între acțiunea oblică și acțiunea pauliană

Actiunea oblica reprezinta mijlocul juridic prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului sau inactive,in numele si pe seama acestuia,deci in vederea pastrarii sau ameliorarii patrimoniului acestuia si astfel a gajului general al creditorilor.

Asadar,actiunea oblica este acea actiune in justitie pe care creditorul o exercita pentru valorificarea unui drept care apartine debitorului sau.

Calificareaoblica sau indirecta este data de faptul ca creditorul exercita aceasta actiune obliga,prin eludarea adevaratului titular al acesteia-debitorul sau,impotriva debitorului sau,tert in raport cu creditorul.

Calificarea de subrogatorie este atrasa de realitatea ca creditorul nu exercita o actiune proprie,ci una care apartine debitorului,in numele acestuia din urma si in locul sau,insa care va avea acelasi rezultat ca si cand ar fi fost exercitata de debitor

Exercitiul acestei actiuni de catre creditori e mai mult decat un act de condervare,si tot odata mai putin decat o urmarire:e un exercitiu auxiliar al dreptului de gaj menit a face posibila o urmarire ulterioara.Orice idée de mandate trebuie inlaturata:creditorul exercitand actiunea din art.974,lucreaza,nu in numele debitorului,ci in numele sau propriu,pe socoteala sa si in interesul creantei sale

Asadar,finalitaea acestei actiuni este de a evita micsorarea solvabilitatii debitorului ori chiar deconfitura sa si,implicit,de a preintampina lezarea intereselor creditorului.

Aceasta actiune a fost instituita in absenta unei proceduri collective de executare a debitorilor insolvabili(reglementata in dreptul comercial-Legea nr.64/1995,republicata)precum si in absenta unei proceduri si a unor criterii generale de declarare si constatare a starii de insolvabilitate a debitorului civil,stare limita deconfitura.

Temeiul juridic al acestei actiuni este gajul general al creditorilor chirografari.

Natura juridical este compozita :ea este un mijloc de asigurare a platii creantei.Nu este o masura de conservare,dar nu este nici o masura de executare,deoarece

bunul nu va servi la idestularea numai a creantei debitorului ce a exercitat actiunea,ci la indestularea tuturor creditorilor chirografari.

In comparatie cu aceasta actiunea pauliana este definita in doctrina ca fiind acea actiune acordata de lege creditorilor in scopul de a ataca si a obtine revocarea acelor acte facute de debitori in frauda drepturilor lor si in beneficiul unor terti care fie au fost complici la frauda,fie s-au imbogatit pe aceasta cale.

Reglementarea legala a acestei actiuni este truvabila in legea de sinteza la art.975,care dispune:Ei pot asemenea ,in numele lor personal,sa atace actele viclene ,facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor.

Spre deosebire de actiunea oblica ,actiunea pauliana confera creditorului dreptul de a-l impiedica pe debitorul sau sa-l prejudicieze prin acte frauduloase,deci prin acte incheiate cu tertii,indreptate impotriva interesului creditorului

Temeiul juridic al actiunii pauliene este acelasi cu acela al actiunii oblice si anume dreptul de gaj general pe care il au creditorii asupra patrimoniului debitorului .De asemenea ,este considerat a sta la baza acestei actiuni principiului executarii cu buna-credinta a obligatiilor,prevazut la art.970 C.civ Mai mult,actele frauduloase ale debitorului sunt asimilate unui delict civil indreptat impotriva creditorului,cauza care determina pe debitor sa repare prejudiciul astfel creat ,conform art.998,C.civ.

Spre deosebire de actiunea oblica,incidenta practica a actiunii pauliene este foarte ridicata pentru ca numerosi debitori cauta sa se sustraga obligatiilor asumate ,prin eludarea patrimoniului lor de la urmarirea creditorilor,cu ajutorul actelor incheiate cu tertii.

Ca si actiunea oblica ,actiunea pauliana nu este nici act de conservare ,nici act de executare.