Consimtamantul Valabil al Partilor in Actele Juridice Civile

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Consimtamantul Valabil al Partilor in Actele Juridice Civile.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Maria Harbada

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept Civil

Cuprins

1. Noţiuni introductive
2. Corelaţia dintre consimţământ şi voinţa juridica
3. Definiţia consimţământului şi condiţiile de validitate ale acestuia
4. Vicii de consimţământ
5. Concluzii
6. Bibliografie

Extras din document

Notiuni introductive

Actul juridic civil este una dintre instituţiile centrale ale dreptului civil şi totodata cel mai important izvor de obligaţii civile, în special contractul – care constituie o categorie de acte civile.

Actul juridic se diferenţiază de faptul juridic licit prin intenţia de a produce efecte juridice care stau la baza acordului de voinţă al părţilor.

Conceptul de act juridic este unul general, obţinut printr-un proces de abstractizare şi generalizare a caracterelor comune diferitelor acte pe care le subsumează. Faţă de marea varietate a actelor juridice pe care le cuprinde, este necesar şi util ca acest concept sa fie privit şi analizat şi sub aspectul categoriilor de elemente care, în totalitatea lor îi dau conţinut.

Valabilitatea actelor juridice civile impun respectarea unor condiţii de fond şi de formă, denumite uneori elementele actului juridic civil

Corelaţia dintre consimţământ şi voinţa juridică

Mulţi autori consideră ca o condiţie esenţială de validitate (sau ca un element structural) a actului juridic voinţa juridică, element sau condiţie care înglobează deopotrivă atât consimţământul, cât şi cauza actului juridic. Dar indiferent că acceptăm această idee sau ne menţinem pe poziţia tradiţională consacrată de textul art. 948 C.civ , este necesar să examinăm ambele condiţii, fiecare cu problemele sale juridice, după cum tot atât de necesar este – tocmai pentru a înţelege aceste probleme specifice – să examinăm în prealabil şi problemele comune legate de noţiunea sintetică de voinţă juridică

Când am definit actul juridic civil am arătat că acesta este manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice, adică de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil. Ca orice voinţă, şi voinţa juridică este de natură psihologică.

Voinţa formează obiect special de preocupare pentru psihologie, dar interesează şi dreptul, în general, iar dreptul civil în special.

Sub aspect psihologic, voinţa este un fenomen complex. Sub aspect juridic, ea are o structură complexă, fiind formată din două elemente: consimţământul şi cauza sau scopul pentru care se face actul juridic civil.

De aici rezultă că, între consimţământ şi voinţă există corelaţia de tipul : parte întreg.

Voinţa omului care se manifestă cu intenţia de a produce efecte juridice, constituie un proces psihic, un fapt al vieţii psihice. Astfel, voinţa psihică cuprinde şi stări intelectuale şi stări afective, de aceea este un fenomen complex.

În măsura în care stările voliţionale, la fel ca şi cele cognitive şi afective, se referă la aspecte juridice, vom fi în prezenţa voinţei juridice ca fenomen complex care, în procesul de formare, va cuprinde şi consimţământul

În doctrină s-a evidenţiat că în procesul de formare a voinţei juridice se disting mai multe etape:

- reflectarea în conştiinţa omului a unor nevoi materiale sau spirituale ce trebuie satisfăcute;

- conturarea – sub impulsul acestor nevoi – a motivelor care îndeamnă la acţiune ;

- deliberarea (sau cântărirea) mentală a motivelor şi a mijloacelor de satisfacere a nevoilor respective;

- intervenţia motivului determinant, care nu este altceva decât reprezentarea intelectuală a scopului urmărit;

- hotărârea de a încheia actul juridic necesar pentru realizarea scopului urmărit, cu alte cuvinte, formarea consimţământului

Trebuie menţionat că aceste etape de formare a voinţei juridice se petrec pe plan intern psihologic. Pentru ca faptul psihologic să se transforme în fapt juridic, este necesar ca hotărârea de a încheia actul juridic să fie exteriorizată; aşa devine ea cognoscibilă.

În cadrul procesului de formare a voinţei juridice interesează numai ultimele două etape: intervenţia motivului determinant şi hotărârea de a încheia actul juridic, care, de fapt, constituie cele două elemente ale voinţei juridic :

a) consimţământul, care nu este altceva decât manifestarea hotărârii de a încheia actul juridic; exteriorizarea făcută în acest sens. El este, de fapt, un act de fixare a voinţei lăuntrice. Până la acest moment subiectul de drept poate opta, respectiv poate să-şi schimbe voinţa internă;

Fisiere in arhiva (1):

  • Consimtamantul Valabil al Partilor in Actele Juridice Civile.doc

Alte informatii

Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi Specializarea Administraţie Publică