Drept civil

Notiunea,importanta si sarcinile dezbaterilor judiciare ca faza de sine-statatoare a procesului civil

Dezbaterile judiciare constituie o faza de sine-statatoare si obligatorie a procesului civil. Aceasta faza este cea mai dinamica etapa a procesului civil atit dupa actele de procedura realizate de instanta de judecata, cit si reiesind din actiunile intreprinse de parti si alti participanti. Anume in cadrul dezbaterilor judiciare se realizeaza pe deplin principiile fundamentale ale procesului civil. Din punct de vedere practic, anume in cadrul dezbaterilor judiciare are loc examinarea fondului cauzei.

Sarcinile dezbaterilor judiciare:

- Examinare cauzei civile in fond prin elucidarea circumstantelor importante pentru solutionarea cauzei civile

- Administrarea materialului probator,in vederea dovedirii circumstantelor importante pentru solutionarea cauzei

- Aprecierea si aplicarea cadrului normativ-legal in vederea solutionarii cauzei deduse judecatii.

Pot fi identificate mai multe sub-faze:

- Etapa pregatitoare a dezbaterilor (197-210)

- Judecarea pricinii in fond

- Sustinerile orale si replicile (art.233-235 CPC)

- Adoptarea si pronuntarea hotaririi (art.236-237 CPC).

Partea pregătitoare a ședinței de judecată

Partea pregatitoare a dezbaterilor judiciare are menirea de a realiza anumite actiuni procesuale in vederea asigurarii unor garantii de procedura: explicarea drepturilor si obligatiile interpretului, (art.199 CPC), indeparteaza martorii din sala de sedinte de judecata (art.200 CPC), explica dreptul de a face recuzari (art.201 CPC), explica drepturile si obligatiile participantilor la proces (art.202 CPC), solutioneaza cererile si demersurile participantilor la proces (art.203 CPC), explica drepturile si obligatiile expertului si specialistului (art.210 CPC).

Pricinile civile se judecă în primă instanță în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt:

- complexitatea pricinii

- comportamentul participanților la proces

- conduita instanței judecătorești și a autorităților relevante

- importanța procesului pentru cel interesat.

Conform C. P. C., judecarea procesului civil are loc în ședință de judecată, participanții la proces fiind înștiințați despre aceasta în mod obligatoriu.

La ora fixată pentru judecarea pricinii, președintele deschide ședința de judecată și anunță ce proces urmează să fie examinat. Grefierul raportează instanței, cine din cei citați nu s-au prezentat la ședință și ce se știe despre motivele neprezentării lor. Dacă instanței judecătorești nu i s-a comunicat motivul neprezentării în ședință de judecată a participantului la proces citat legal sau dacă instanța consideră neîntemeiat motivul neprezentării, pricina se examinează în lipsa acestuia.

Părăsirea ședinței de judecată de către o parte sau de un alt participant la proces înainte de încheierea dezbaterilor precum și prezența în sala de ședință fără a lua parte la dezbateri, echivalează cu neprezentarea neîntemeiată în ședința de judecată.

Martorul, interpretul, expertul, specialistul, citați legal care nu s-au prezentat în instanță din motive neîntemeiate, pot fi supuși unei amenzi de pînă la 10 unități convenționale. În cazul neprezentării repetate a martorului din motive neîntemeiate, instanța poate ordona aducerea lui forțată și, la cererea părții interesate îl poate obliga la reparația prejudiciului cauzat prin amînarea ședinței de judecată. Cînd expertul citat legal nu se prezintă nejustificat, pe seama lui se vor pune cheltuielile suportate de persoanele interesate, cu posibila aplicare concomitentă a unei amenzi de 15 u. c.

În caz de neprezentare a reclamantului înștiințat legal, dacă el nu a adus la cunoștință instanței motivele neprezentării sale sau dacă aceste motive sunt considerate de instanță neîntemeiate sau dacă el nu a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, iar pîrîtul nu cere examinarea cauzei, instanța va scoate cererea de pe rol, dacă nu se încalcă drepturile altor participanți,regulă care se aplică și în cazul intervenientului principal sau coreclamantului facultativ.

Iar în caz de neprezentare a pîrîtului (sau copîrîtului) înștiințat în modul cuvenit despre ședința de judecată, dacă el nu a adus la cunoștința instanței motivele neprezentării sale sau dacă aceste motive sunt considerate neîntemeiate sau dacă nu a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, instanța va dispune examinarea cauzei în lipsa pîrîtului.

Dacă ambele părți nu s-au prezentat în judecată din motive neîntemeiate și dacă nici una din părți nu a cerut examinarea pricinii în absența sa, instanța amînă procesul. Neprezentarea repetată duce la scoaterea cererii de pe rol.

Neprezentarea în ședință de judecată a procurorului, împuternicitului autorității publice, organizației și persoanei fizice care acționează în interesul reclamantului, precum și a reprezentantului nu împiedică examinarea pricinii. La solicitarea întemeiată a participantului la proces, instanța poate amîna o singură dată judecarea pricinii din cauza neprezentării motivate a reprezentantului acestuia.

Ulterior președintele ședinței constată identitatea celor ce s-au prezentat și verifică împuternicirile persoanelor oficiale. Participanții la proces, celelalte persoane prezente în sala de ședințe au obligația de a respecta ordinea stabilită pentru judecarea pricinii. Depozițiile se fac cu adresarea „Onorată instanță”, stînd în picioare (excepțiile le poate încuviința doar președintele ședinței).