Dreptul de Servitute

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Dreptul de Servitute.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 8 pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Cebuc Iuliana

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept Civil

Cuprins

1.Definirea dreptului de servitute
2.Caracterele dreptului de servitute
3.Clasificarea servitutilor
4.Servitutile naturale
5.Servitutile legale
6.Servitutile conventionale
7.Exercitarea dreptului de servitute
8.Stingerea dreptului de servitute

Extras din document

Dreptul de servitute

Prin DEZMEMBRAMINTE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE intelegem acele drepturi reale care rezulta din separarea prerogativelor de care se bucura proprietarul.

1.Definirea dreptului de servitute

Codul civil defineste servitutea ca fiind „o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil având un alt stapân”.Notiunea de uz si utilitate a imobilului trebuie interpretata într-un sens foarte larg, admitând ca o servitute poate avea drept obiect simplul agrement al fondului dominant.

Spre deosebire de celelalte dezmembraminte ale dreptului de proprietate, servitutea nu presupune desprinderea unor atribute ale proprietarului si exercitarea lor de catre o alta persoana, ci constituie o simpla sarcina, o limitare a exercitiului atributelor proprietatii, fara ca proprietarul sa fie total lipsit de vreuna dintre acestea.

2.Caracterele dreptului de servitute

a) servitutea e un DREPT asupra bunului altuia, considerat în doctrina o derogare de la ordinea normala a lucrurilor care este libertatea fondurilor.

b) exercitarea servitutii e conditionata de existenta a doua imobile, de cele mai multe ori învecinate, apartinând unor proprietari diferiti. Imobilul în favoarea caruia e stabilita servitutea se numeste fond dominant, iar cel asupra caruia se exercita se numeste fond aservit.

c) servitutea are caracter REAL. Ea se poate stabili numai cu privire la imobilele prin natura lor. Nici imobilele prin destinatie si nici cele prin obiectul la care se aplica nu sunt susceptibile de a forma obiectul dreptului de servitute.

d) servitutea e un ACCESORIU al fondului, urmând soarta acestuia. Ea nu poate fi urmarita, ipotecata sau înstrainata independent de acesta, ci numai împreuna cu fondul dominant caruia îi profita.

e) spre deosebire de uzufruct, uz sau abitatie, servitutea e PERPETUA , caracter ce decurge din accesorialitatea sa fata de proprietatea fondului dominant. Cu toate acestea partile pot conveni limitarea în timp a exercitiului dreptului de servitute.

f) servitutea are CARACTER INDIVIZIBIL, ea se datoreaza de întreg fondul aservit si profita întregului fond dominant.

3.Clasificarea servitutilor

Servitutile pot fi clasificate dupa mai multe criterii, dintre care:

a) Dupa cum proprieterul fondului dominant are dreptul de a savârsi anumite acte de folosinta asupra fondului aservit (ex. servitutea de trecere) ori proprietarul fondului aservit e restrictionat în exercitiul dreptului sau sunt : servituti pozitive si servituti negative.

b) În functie de natura fondului: servituti urbane si servituti rurale. Potrivit art. 621 Cod civil, servitutile se numesc urbane atunci când sunt stabilite în folosul unei cladiri, indiferent daca aceasta este situata la oras sau la tara. Servitutile rurale sunt constituite în folosul unui teren.

c) În functie de modul de exercitare: servituti continue si servituti discontinue.Servitutile continue sunt acele servituti al caror exercitiu este continuu, fara ca pentru aceasta sa fie nevoie de faptul actual al omului. De exemplu: servitutea de scurgere a apelor, servitutea de vedere.

Dimpotriva, servitutile necontinue pentru a fi exercitate presupun faptul actual al omului, cum ar fi apre exemplu servitutea de trecere, servitutea de a scoate apa dintr-o fântâna.

Ceea ce determina prin urmare caracterul continuu sau necontinuu al servitutiei nu este continuitatea sau necontinuitatea exercitarii ei, ci daca servitutea pentru a fi exercitata presupune sau nu faptul actual al omului. Asa spre exemplu, desi servitutea de scurgere a apei e o servitute continua, fiindca apa se scurge fara interventia faptului omului, totusi exercitiul unei asemenea servituti nu este continuu, fiindca nu ploua în mod permanent. Daca însa apa se scurge dintr-o pompa manuita de un om, servitutea va fi necontinua, fiindca presupune faptul actual al omului, chiar daca apa s-ar scurge în mod continuu.

d) Dupa felul de a se manifesta în exterior: servituti aparente si servituti neaparente. Servitutile sunt aparente când se exercita sau se recunosc prin semne sau lucrari exterioare. De exemplu: servitutea de trecere presupune un drum, o poteca, cea de vedere presupune existenta unei ferestre.

Servitutile neaparente sunt cele care nu presupun semne sau lucrari esterioare, cum ar fi servitutea de a nu zidi pe un fond sau de a zidi numai pâna la o anumita înaltime.

Fisiere in arhiva (3):

  • Dreptul de Servitute
    • bibliografie.doc
    • cuprins.doc
    • servitutea.doc

Alte informatii

prezentat in cadrul sesiunii de cercetare stiintifica a Universitatii "Constantin Brancoveanu