Efectele Actului Juridic Civil

Imagine preview
(7/10 din 4 voturi)

Acest referat descrie Efectele Actului Juridic Civil.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept Civil

Cuprins

Notiunea actului juridic civil.1
Clasificarea actului juridic civil.1
Forma actului juridic civil.2
Efectele actului juridic civil.2
Notiunea si determinarea efectelor actului juridic civil.2
Principiile efectelor actului juridic civil.3
Nulitatea actului juridic civil.4
Bibliografie.5

Extras din document

Actul juridic civil

Notiunea actului juridic civil

Izvoarele raportului juridic civil cuprind, pe langa evenimentele juridice (fapte care se petrec independent de vointa omului si de care legea leaga nasterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice), si actiunile oamenilor, cele care produc rapoartele juridice. Acestea din urma, actiunile oamenilor, sunt impartite, dupa existenta sau nu a intentiei, in actiuni omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice si actiuni savarsite cu intentia de a produce efecte juridice, cunoscute si sub numele de acte juridice.

Codul civil nu cuprinde nici o definitie a actului juridic civil, dar in literatura de specialitate acesta este definit ca manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv de a naste, modifica ori stinge raportul juridic civil concret.

Notiunea de act juridic are doua intelesuri si anume: act juridic civil in sens de negotium (operatiunea juridica in sine) sau act juridic civil in sens de instrumentum (documentul care atesta manifestarea de vointa).

Clasificarea actelor juridice civile

Exista o diversitate de acte juridice civile in viata civila si de aceea este necesara o clasificare a lor in functie de anumite criterii. Unul dintre aceste criterii este cel al numarului partilor care imparte actele juridice in acte unilaterale (consta in manifestarea de vointa a unei singure parti, ex. testamentul, promisiunea publica de recompensa etc.), bilaterale (sunt rezultatul acordului de vointa a doua parti si mai poarta denumirea de contract sau conventie, ex. donatie, imprumut, mandat, contracte civile de vanzare-cumparare) si multilaterale (implica acordul de vointa ce provine de la trei sau mai multe parti, ex. contractul de societate). Importanta acestei clasificari este data de aprecierea valabilitatii actului juridic, dar si regimul juridic diferit pe care le au viciile de consimtamant.

Un alt criteriu de clasificare este cel al scopului urmarit la incheierea actelor juridice. Intalnim in acest caz actul juridic cu titlu oneros (cel in care in schimbului folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte, se urmareste obtinerea unui folos patrimonial, ex. contractul de vanzare-cumparare, imprumutul cu dobanda) si actul juridic cu titlu gratuit (acela in care se procura un folos patrimonial fara a se urmari obtinerea altui folos patrimonial in schimb, ex. donatia, imprumutul fara dobanda, depozitul neremunerat).

Dupa efectul lor, avem acte juridice constitutive (dau nastere la un subiect de drept civil care nu a existat anterior), acte translative (au ca efect stramutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu), si acte declarative (au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept subiectiv preexistent).

Dupa importanta sau gravitatea lor distingem acte juridice civile de conservare (preintampinarea pierderii unui drept subiectiv civil), de administrare (se realizeaza o normala punere in valoarea a unui bun ori a unui patrimoniu) si acte de dispozitie (au ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui bun sau a unui drept).

Criteriul continutului imparte actele juridice in patrimoniale si nepatrimoniale, iar criteriul formei de incheiere in consensuale(se incheie prin simpla manifestare de vointa a partilor), solemne (pentru incheierea lor nu este suficienta simpla manifestare de vointa, este necesara in plus respectarea unor cerinte de forma prevazute de lege) si reale (manifestarea de vointa este insotita de predarea bunului ce formeaza obiectul actului).

In functie de momentul producerii efectelor se disting acte intre vii (acele acte ce isi produc efectele neconditionat de moarte autorului sau autorilor lor) si acte pentru cauza de moarte (actele care isi produc efectele dupa moartea autorului lor). Modul de executare separa actele in acte juridice cu executare dintr-o data si acte juridice cu executare succesiva (executarea lor implica mai multe prestatii, esalonate in timp). Ultimul criteriu, cel al legaturii cu modaliltatile, diferentiaza acte juridice pure si simple (nu cuprind o modalitate: termen, conditie sau sarcina) si acte afectate de modalitati.

Forma actului juridic civil

Prin forma actului juridic civil se intelege acea conditie de validare a actelor juridice care consta in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice.

In sens restrans, forma actului juridic civil reprezinta modalitatea de exteriorizare a vointei reale si este guvernata de principiul consensualismului. In sens larg, forma, sinonima cu conditii de forma, are trei acceptiuni: forma ceruta ad validatem  necesara pentru valabilitatea actului juridic; forma ceruta ad probationem  necesara pentru probarea actului juridic; forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic fata de terti (in caz de nerespectare terta persoana poate face abstractie de actul juridic).

Efectele actului juridic civil

Notiunea si determinarea efectelor actului juridic civil

Scopul pentru care se incheie un act juridic este producere de efecte juridice, acestea desemnand drepturile subiective si obligatiile civile la care da nastere, pe care le modifica sau le stinge un asemenea act. Aceste efecte reprezinta continutul unui act juridic civil. De aici rezulta ca a stabili efectele unui act juridic inseamna a cunoaste continutul acestuia, a cauzelor care precizeaza drepturile si obligatiile civile nascute, modificate sau stinse.

Efectele actului juridic civil sunt reglementate de Codul Civil prin doua grupe de norme:

- norme care reglementeaza efectele conventiilor sau contractelor, in general

- norme care reglementeaza efectele diferitelor contracte civile (ex. contractele de vanzare-cumparare, schimbul, societatea, mandatul, depozitul, amanetul, tranzactia, donatia) dar si efectele actului unilateral

Pentru a stabili efectele unui act juridic trebuie mai intai sa se stabileasca existenta acestuia. Atunci cand exista mijloace de proba suficiente si concludente, dovedirea existentei actului juridic atrage dupa sine stabilirea efectelor sale, acestea fiind clar exprimate. In practica, insa, desi se poate dovedi existenta actului juridic sunt intampinate dificultati la stabilirea efectelor acestora pentru ca acestea nu apar cu claritate, existand indoieli cu privire la continutul acelui act. In astfel de situatii se pune problema calificarii actului, adica stabilirea daca acesta este civil, comercial sau apartine altui domeniu.

Pentru stabilirea efectelor actului juridic in situatia prezentata mai sus se apeleaza la reguli de interpretare a actului juridic civil. Aceste reguli sunt:

1. Conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres in ele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa.

2. Clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg, desi nu sunt exprese intr-insul (art.981 C.civ)

3. Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul literar al termenilor (art.977 C.civ)

4. Cand este indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga (art.983 C.civ)

5. Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect, iar nu in acela in care nu ar putea produce nici unul (art. 978 C.civ)

6. Toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecareia intelesul ce rezulta din actul intreg (art.982 C.civ.)

7. Termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai mult cu natura contractului (art.979 C.civ)

Fisiere in arhiva (1):

  • Efectele Actului Juridic Civil.doc

Alte informatii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE