Efectele Exproprierii pentru Cauză de Utilitate Publică

1.Definirea exproprierii şi sediul materiei

Exproprierea poate fi definită ca „o instituţie juridică de drept public care constă în achiziţia forţată, cu titlu oneros, pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii şi sub controlul judiciar, a unor imobile proprietate privată”

Conform unei alte opinii existente în doctrină exproprierea poate fi înţeleasă ca „o restricţie sau ca o limită a exercitării dreptului de proprietate privată, pe de o parte, ori ca o stingere a acestui drept, pe de altă parte”

Datorită complexităţii operaţiunilor juridice ce o caracterizează, exproprierea este mai mult decât o restricţie a dreptului de proprietate privată şi nici o simplă stingere a dreptului de proprietate privată ci o transformare a acestui drept în drept de proprietate publică.

Din momentul când dreptul de proprietate privată încetează dând naştere dreptului de proprietate publică asupra imobilului expropriat , exproprierea devine un mod de dobândire a dreptului de proprietate publică, reglementat de art. 7 lit.c din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi regimul acesteia.

Exproprierea este reglementată în art. 44 alin. 3 şi 6 din Constituţie, art. 481 C.Civ, Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi regimul acesteia, completată de următoarele acte normative: Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale şi în normele metodologice , Legea nr. 238/2004(legea petrolului) , Legea nr. 106/2008 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică a ternurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatare zăcămintelor de lignit şi de dispoziţiile speciale conţinute în numeroase legi care fac trimitere la expropriere

2.Condiţiile exproprierii

În art. 44 alin. 3 din Constituţie se prevede că „ Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”.Despăgubirea stabilindu-se conform alin. 6 „ de comun acord, sau în caz de divergenţă, prin justiţie”.

Aceleaşi prevederi sunt conţinute şi în art. 481 C. Civ „Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru o cauză de utilitate publică şi primind o dreaptă şi prealabilă despăgubire” şi în textul art. 1 din Legea nr. 33/1994 în care se arată că „exproprierea de imobile în tot sau în parte, se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică, după o dreapta şi prealabilă despăgubire”.

Astfel, din aceste reglementări se desprind condiţiile fundamentale ale acestei operaţiuni juridice :

1-existenţa unei cauze de utilitate publică. Exproprierea se declară numai pentru lucrări de interes naţional sau local (art. 5 – 6 din Legea nr. 33/1994) după efectuarea unei cercetări prealabile şi condiţionată de înscrierea lucrării în planurile urbanistice şi de amenajarea a teritoriului (art. 8 – 10 din Legea nr. 33/1994).

2-existenţa unei despăgubiri drepte şi prealabile. Exproprierea se poate face numai pe baza unei despăgubiri prealabile, care trebuie să fie dreaptă, ca să acopere întreaga pierdere suferită de persoanele afectate de măsura exproprierii (art. 26 Legea nr.33/1994).

3-exproprierea se dispune şi despăgubirea se stabileşte prin hotărâre judecătorească. În situaţia în care există divergenţă între expropriat şi expropriator cu privire la imobilul supus exproprierii, exproprierea este posibilă numai printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

3.Obiectul exproprierii

Obiectul exproprierii îl contituie bunurile imobile prin natura lor şi drepturile real constituite asupra acestor bunuri

Nu sunt supuse exproprierii bunurile imobile proprietate publică pentru că prin îmsăşi natura lor sunt afectate unei utilităţi publice şi bunurile imobile afalte în proprietatea privată a statului.

3.Efectele exproprierii

Exproprierea fiind o operaţiune juridică complexă formată din acte juridice şi fapte juridice în sens restrâns de drept public şi de drept privat, are ca principal efect trecerea forţată a unui bun imobil proprietate privată în proprietate publică, în vederea executării unor lucrări de utilitate publică, precum şi plata unor despăgubiri Transferul dreptului de proprietate de la expropriat la expropriator operează, de regulă, din momentul când expropriatorul şi-a îndeplinit obligaţia ce-i revine, de plată a despăgubirilor, iar imobilul expropriat este liber de sarcini.