Efectele Nulității Actului Juridic Civil

EFECTELE NULITĂŢII ACTULUI JURIDIC CIVIL

1. Definiţia actului juridic civil

Legiuitorul nu a găsit de cuviinţă să consacre prevederi legale exprese actului juridic civil. El a reglementat însă diverse acte juridice civile, acordând o atenţie deosebită contractului. Elaborarea unei teorii a actului juridic civil are la bază îndeosebi prevederile din Codul civil consacrate contractului.

În limbajul juridic curent noţiunea de act juridic este întrebuinţată cu două accepţiuni diferite: pe de o parte, i se atribuie înţelesul de operaţiune juridică (negotium), iar, pe de altă parte, cel de înscris probator al unei asemenea operaţiuni (instrumentum).

Trebuie să pornim de la împrejurarea că orice act juridic este un act voit de autorul său, deci este o manifestare de voinţă. Această manifestare de voinţă are şi un scop bine conturat, şi anume acela de a produce efecte de drept, respectiv de a crea sau transmite un drept, de a da naştere unei obligaţii sau de a o stinge.

Cunoscând aceste aspecte, putem evoca şi o definiţie a actului juridic civil:

„Prin act juridic civil se înţelege o manifestare de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice, repspectiv de a naşte, modifica ori stinge un raport juridic civil concret.”

Din acestă definiţie rezultă că elementele definitorii ale actului juridic civil sunt următoarele:

- prezenţa unei manifestări de voinţă, care să provină de la un subiect de drept civil (persoană fizică ori persoană juridică);

- manifestarea de voinţă trebuie exprimată cu intenţia de a se produce efecte juridice civile, întrucât legea civilă califică act juridic civil numai o astfel de manifestare de voinţă; această trăsătură (definitorie) diferenţiază actul juridic civil faţă de faptul juridic civil (săvârşit fără intenţia de a se produce efecte juridice, efecte ce se produc, însă, în puterea legii);

- efectele juridice urmărite, la manifestarea voinţei, pot consta în a da naştere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil concret; prin această trăsătură, actul juridic civil este deosebit faţă de actele juridice din alte ramuri de drept (precum: actul administrativ, actul de comerţ, etc.).

Ar mai fi de spus că actul juridic civil trebuie să fie încheiat cu respectarea prevederilor legale şi că el nu va putea produce decât acele efecte pe care legea le permite. Nu considerăm însă necesar ca o asemenea menţiune să se regăsească în definiţia actului juridic civil pentru că nu este vorba despre aspecte specifice numai acestei instituţii juridice. Se subînţelege că legea trebuie să fie respectată şi în cazul actului juridic civil, aşa cum trebuie respectată în orice altă situaţie juricică.

2. Definiţia nulităţii actului juridic civil

În dreptul nostru nu există o definiţie legală a nulităţii actului juridic, doctrina fiind aceea care a încercat elaborarea unor definiţii cât mai complete, care să fie şi concise, în acelaşi timp.

Din aceste definiţii o reţinem pe cea conform căreia nulitatea este sancţiunea de drept civil care lipseşte actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă.

În esenţă, deci, nulitatea este sancţiunea care intervine în cazul în care nu se respectă, la încheierea actului juridic civil, condiţiile de validitate.

3. Funcţiile nulităţii

Nulitatea actului juridic civil poate realiza următoarele funcţii:

– funcţia preventivă – care constă în efectul inhibitoriu pe care îl exercită asupra subiectelor de drept civil, tentate să încheie actul juridic civil cu nerespectarea condiţiilor sale de valabilitate: ştiind că un act încheiat cu încălcarea legii privind valabilitatea sa va fi lipsit de de efecte, subiectele de drept civil sunt descurajate şi îndemnate să respecte legea civilă;

– funcţia sancţionatorie – dacă prima funcţie nu şi-a dovedit eficienţa, întră în acţiune această a doua funcţie, care înseamnă tocmai înlăturarea efectelor contrare legii;

– funcţia de mijloc de garanţie a principiului legalităţii – în domeniul actelor juridice civile; prin realizarea celor două funcţii de mai sus, se asigură respectarea normelor de drept civil care reglementează condiţiile de valabilitate a actului juridic civil. Totodată, nulitatea apare ca un mijloc juridic de asigurare a respectării ordinii publice şi bunelor moravuri.