Faptul Juridic Licit

Actul juridic, constituie o manifestare de voinţă exprimată cu intenţia de a produce efecte juridice. Cum efectul juridic pe care îl urmărim este obligatia civilă, rezultă că izvoare ale acestuia pot fi acele acte juridice capabile să producă asemenea consecinţe. Unul dintre criteriile de clasificare ale actelor juridice este şi acela potrivit căruia ele pot fi unilaterale şi bilaterale sau sinalagmatice.

Este unilateral acel act juridic în care manifestându-şi vointa juridică, se obligă o singură persoană. Un asemenea gen de act juridic generator de obligaţie este de exemplu donaţia. Tot acte juridice de factură unilaterală, producătoare de efecte juridice sunt in egală măsură şi cele ce privesc oferta publică de recompensă ori atribuirea unor câştiguri prin tragere la sorti, cumpărătorilor unui magazin în scop de reclamă.

Actele juridice bilaterale sau sinalagmatice sunt acelea în care părţile se obligă,fiecare dintrele urmărind în egală măsură obţinerea unor contraprestaţii. Este cazul contractului de vânzare-cumpărare în care vânzătorul se obligă să transmită proprietatea pentru a obţine preţul, iar cumpărătorul să plătească pentru a obţine bunul ce face obiectul vânzării.

Faptele juridice civile se produc ca urmare a vointei omului; desi voluntare, faptele juridice licite si ilicite nu sunt savarsite cu intentia producerii efectelor juridice.

*De exemplu, actiunea de a sparge un geam este un fapt juridic producator de efecte juridice: autorul acestei fapte va avea, ca urmare, obligatia de a acoperi prejudiciul astfel cauzat. Chiar daca geamul a fost spart intentionat, nu suntem in prezenta unui act juridic, ci a unui fapt juridic deoarece ceea ce s-a urmarit nu este producerea efectelor juridice (adica obligarea autorului de a acoperi prejudiciului cauzat).

Faptele juridice licite

Faptele juridice licite sunt cele prin producerea carora nu sunt incalcate prevederile legale.

In categoria faptelor juridice licite pot fi cuprinse: gestiunea de afaceri; plata lucrului nedatorat; imbogatirea fara justa cauza.

Gestiunea de afaceri

Gestiunea de afaceri reprezinta o operatiune ce consta in interventia unei persoane prin fapta sa voluntara si unilaterala, in interesul unei alte persoane, fara ca intre cei doi sa existe un contract de mandat. Persoana care intervine se numeste gerant, iar persoana pentru care se actioneaza se numeste gerat.

* De exemplu, proprietarul unui apartament este plecat in concediu si la intoarcere gaseste reparata de catre un vecin o stricaciune ivita in lipsa sa. Vecinul sau a intervenit fara sa fi primit mandat pentru a o face; interventia sa este din proprie initiativa si are ca rezultat diminuarea prejudiciilor pe care altminteri proprietarul apartamentului ( geratul) le-ar fi suferit.

Obiectul gestiunii poate consta in acte materiale sau juridice.

*Astfel sunt, de exemplu, reparatii la instalatiile de apa sau plata unor impozite scadente, incheierea unui contract de prestari servicii cu o echipa de instalatori etc.

In ceea ce priveste atitudinea partilor fata de gestiune, pentru a fi in prezenta unui fapt juridic licit este necesar ca gerantul sa nu aiba cunostinta despre gestiune. Daca el are cunostinta despre aceasta, suntem in prezenta unui contract de mandat tacit (adica a unui act juridic ce se deosebeste, dupa cum am aratat, de faptele juridice prin aceea ca este incheiat cu scopul producerii de efecte juridice).

In plus, gerantul trebuie sa actioneze cu intentia de a gera interesele altuia (deci, daca efectueaza reparatiile la un bun pe care il crede al sau, nu suntem in prezenta unei gestiuni de afaceri).

Gestiunea de afaceri ca fapt juridic licit naste o serie de obligatii in sarcina fiecareia dintre parti.

Conditiile gestiunii de afaceri

Conditiile gestiunii de afaceri privesc obiectul si utilitatea gestiunii, precum si atitudinea partilor fata de actele de gestiune.

Aceste conditii sunt urmatoarele:

- actele juridice încheiate de girant în nume propriu nu trebuie sa depaseasca limitele unui act de administrare;

- gestiunea trebuie sa fie utila giratului, în sensul ca prin savârsirea ei sa se evite o pierdere patrimoniala;

- din punct de vedere al atitudinii partilor fata de actele de gestiune, urmeaza a fi retinute doua aspecte:

- giratul sa nu aiba cunostinta de interventia girantului, în caz contrar fiind vorba de un mandat tacit;

- girantul sa actioneze cu intentia de a administra interesele unei alte persoane, nu propriile sale interese.

Efectele gestiunii de afaceri

Obligatiile girantului

Obligatiile girantului sunt urmatoarele:

- sa continue gestiunea începuta pâna în momentul în care giratul, sau mostenitorii sai, vor putea sa o preia (art. 987-988 Cod civil);

- în efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun proprietar (art. 989 Cod civil);

- sa dea socoteala giratului pentru operatiunile efectuate.