Felurile mostenirii

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Felurile mostenirii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 11 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ilie Urs

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept Civil

Cuprins

I. Moștenirea- noțiune .3
II. Felurile moștenirii 4
1. Moștenirea legală .4
2. Moștenirea testamentară ..5
3. Moștenirea contractuală ...6
III. Coexistența moștenirii legale cu cea testamentară ...7
IV. Caracterele juridice ale trasmiterii moștenirii ...8

Extras din document

I.Noțiune.

Potrivit art. 953 Cod Civil, moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă. Altfel, putem spune că moștenirea este „modalitate de dobândire a proprietății” alături de convenții sau prescripția achizitivă. Prin trasmiterea patrimoniului sunt stabilite două entități și anume, defunct sau de cujus„(abreviere din formula dreptului roman is de cujus succesione agitur = cel despre a cărui moștenire este vorba)” , care definește așadar, persoana decedată, fiind întâlnit și termenul de „autor” și moștenitori sau succesori, fiind persoanele care obțin patrimoniul. În ceea ce privește moștenirea testamentară, avem moștenitorii legali, care sunt desemnați prin lege și moștenitorii testamentari, desemnați prin testament.

De reținut este faptul că defunctul sau autorul este întotdeauna o persoană fizică, pe când în cazul moștenitorilor aceștia pot fi atât persioană fizică, căt și o persoană juridică, fapt ce arată că „regulile care guvernează moștenirea se aplică numai în cazul morții unei persoane fizice, nu și în cazul încetării existenței unei persoane juridice”.

Prin urmare moartea defunctului este obiectul trasmiterii moștenirii, adică devoluțiune succesorală, cu toate acestea putem observa că deschiderea moștenirii se face în momentul decesului acestuia. Această deschidere se face la ultimul domiciliu al defunctului, fiind dovedit prin certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă.

Noțiunea de „moștenire” este înlocuită adesea cu termenul de „succesiune”, fiind folosit în Codul Civil cu același înțeles și anume acela de a desemna „însuși patrimoniul persoanei fizice decedate, care se trasmite mortis causa moștenitorilor săi, adică masa succesorală lăsată de defunct”. Prin „masă succesorală” se înțelege atât moștenirea lăsată de defunct (succesiunea), cea dobândită de moștenitori, cât și moștenirea vacantă (adică fără stăpân).

II.Felurile moștenirii

Articolul 955, alin (1) din Codul Civil prevede că „patrimoniul defunctului se trasmite prin moștenire legală, în măsura în care cel care lasă moștenirea nu a dispus altfel prin testament”. Putem observa așadar, că moștenirea poate fi legală sau testamentară. În continuare este de remarcat că „alături de acestea, noul Cod Civil a reglementat sub denumirea de „clauza de preciput” și o formă de moștenire contractuală (art. 333)”.

1.„Moștenirea este legală în cazul în care trasmiterea patrimoniului succesoral are loc în temeiul legii - la persoanele, în ordinea și în cotele determinate de lege” , respectiv atunci când patrimoniul se trasmite soțului supaviețuitor și rudelor defunctului, și anume descendenților și colateralilor acestuia, după caz. În cazul descendenților și ascendenților, aceștia au dreptul la moștenire, indiferent de grad, însă în cazul colateralilor, aceștia au dreptul doar până gradul patru, inclusiv. Așadar, „moștenirea legală este concepută ca o moștenire de familie” , deoarece se bazează pe legăturile de sânge între membrii familiei, iar ca fundament al vocației legale este căsătoria „(numai aceea ce există și încetează la data deschiderii succesiuni)” și rudenia, „fiind legătura bazată pe descendența unei persoane dintr-o altă persoană, iar rudenia în linie colaterală ca rezultând din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun”. Două criterii importante de remarcat sunt că afinitatea sau concubinajul nu creează drepturi succesorale, iar în absența moștenitorilor legali, adică dacă ne aflăm în situația unei moșteniri vacante, dobandirea bunurilor revin în sarcina statului, astfel patrimoniul va fi transmis comunei, orașului sau municipiului în a cărei rază se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii.

Fisiere in arhiva (1):

  • Felurile mostenirii.docx

Bibliografie

1. C. Stătescu, Drept civil. Contractul de transport. Drepturile de creație intelectuală. Succesiunile, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967.
2. D. Chirica, Tratat de drept civil. Succesiunile și liberalitățile. Editura C.H. Beck, București, 2014.
3. Fr. Deak, R. Popescu- Tratat de drept civil succesoral, Vol. I, Moștenirea legală, Editura Universul Juridic, București, 2013.
4. Fr. Deak, R. Popescu- Tratat de drept succesoral, Ediția a III-a,Vol. II. Moștenirea Testamentară, Editura Universul Juridic București, 2014.
5. I. Genoiu, Dreptul la moștenire în Noul Cod Civil, Editura C.H. Beck, București, 2012.
6. I.Genoiu, Drept civil. Succesiuni. Caiet de seminar, Ed. C.H. Beck, București, 2013.
7. Ilie Urs- Drept Civil. Succesiuni. Curs Universitar, Editura Universul Juridic, București, 2017.
8. N. C. Civil- Comentariu pe articole, art. 1-2664, coord. Fl. Baias și alții, Editura C.H. Beck, București, 2012.