Formele Testamentului și Limitele Impuse de Lege pentru Legalitatea Acestuia

I FORMELE TESTAMENTULUI

Testamentul este un act formal prin care o persoana numita testator instituie in mod necesar unul sau mai multi succesori , cu scopul ca acestia sa asigure executarea vointei sale dupa moarte. Pentru validitatea testamentului in general se cer anumite conditii de forma caci el este un act juridic solemn. In afara acestor conditii generale cercetate de noi mai sus, legiuitorul impune anumite forme speciale pentru fiecare fel de testament, in functie de care, de altfel, testamentele sunt clasificate. Exista din acest punct de vedere trei categorii de testamente:

- testamente ordinare sau obisnuite, care se incheie in conditii de normalitate. Acestea sunt: testamentul olograf, testamentul autentic si testamentul secret sau mistic;

- testamente privilegiate sau extraordinare, care se incheie in anumite imprejurari exceptionale. Acestea sunt: testamentul militarilor, testamentul facut in timp de boala contagioasa si testamentul maritim;

- forme simplificate de testament, permise special de legiuitor, ca cele care privesc depozite de bani potrivit unor reglementari speciale sau cele ale cetatenilor romani aflati in strainatate.

1.Testamentele ordinare

Testamentul olograf

Codul civil prevede in art.859 ca :”Testamentul olograf nu este valabil decit cind este scris in tot, datat si subsemnat de mina testatorului”.. Din formularea data de legiuitor vom retine, asadar, ca nu orice scriere olografa, chiar avind ca obiect transmisiunea bunurilor dupa moartea celui ce lasa mostenirea va putea fi considerata testament olograf ci numai aceea care va fi scrisa intergral, semnata si datata de mina testatorului. Lipsa oricareia din cele trei conditii va duce la nevalabilitatea testamentului, caci ele se cer a fi indeplinite cumulativ.

Ca avantaje ale acestui testament se specifica acela ca este simplu si accesibil oricarei persoane care stie sa scrie;poate fi redactat oricind si oriunde si fara nevoia participarii unor persoane straine asigurindu-se astfel secretul sau. Apoi, data fiind simplitatea formei sale, nu necesita cheltuieli pentru intocmirea sa.

Dar tocmai din simplitatea formelor sale rezulta si unele dezavantaje ale sale. Astfel, el poate fi usor sustras sau distrus, dupa moartea testatorului sau in timpul vietii sale, dar fara cunostinta sa. Nu ne asigura de protectia vointei testaorului impotriva unor influiente straine si abuzive sub forma captatiei sau sugestiei sau chiar a violentei din partea celor interesati. Tot din cauza simplitatii sale el poate fi usor falsificat precum poate fi mai usor contestat decit celelalte forme de testament. In alta ordine de idei el poate cuprinde formulari confuze sau contradictorii din care este greu sa se deduca adevarata vointa a testatorului.

Prima conditie :testamentul sa fie scris in intregime de catre testator. Nu este valabil testamentul scris la masina de scris sau la calculator chiar daca este semnat de catre testator sau chiar daca cuprinde mentiunea ca reprezinta ultima sa vointa. Prin inpunerea acestei conditii de a fi scris in intregime de mina testatorului legiuitorul previne eventualele fraude si in caz de contestatie ca testamentul provine de la defunct da posibilitatea verificarii de scripte prin expertize de specilalitate.

Scrierea se poate realiza prin orice mijloace, (cu cerneala, cu creion, cu pasta, cu creta, vopsea, carbune etc.) si pe orice material (pe hirtie, pe pinza, pe lemn, material plastic, sticla etc.); prin orice scriere (cu caractere de tipar sau de mina, stenografie); in orice limba cunoscuta de catre testator (chiar si intr-o limba moarta ca limba latina) pe un suport material sau mai multe(de pilda pe o singura foaie sau mai multe, cu conditia in acest caz sa existe o legatura materiala sau intelectuala intre ele pentru a constitui un act unitar. Se accepta scrierea pe etape a testamentului, nefiind nevoie nici de formule sacramentale si nici de titulatura ca atare de testament sau testament olograf. Se cere doar ca testamentul sa reprezinte ultima vointa a defunctului.

In cazul in care testamentul prezinta stersaturi, adaugiri sau chiar modificari dar facute de mina testatorului, fie cu prilejul intocmirii acestuia, fie ulterior, s-a apreciat ca testamentul ramine valabil chiar daca adaugirile, stersaturile etc. nu sunt semnate si datate de catre acesta cu conditia ca ele sa fie simple corecturi sau interpretari ale dispozitiilor initiale. Daca insa este vorba de dispozitii noi, sau se inlatura unele dispozitii anterioare care duc la modificarea continutului testamentului s-a considerat ca este vorba de un nou testament si trebuie scrise, semnate si datate de mina testatorului. S-a admis si imprejurarea ca testatorul poate fi ajutat de un tert la redactarea testamentului, sau ca in caz de boala si batrinete sa-i dea chiar un ajutor fizic la realizarea scrierii sprijinindu-i mina . Problema este insa ca prin acest ajutor sa nu se vicieze vointa testaorului, iar asistenta de catre un tert sa fie pur tehnica. Atunci cind testatorul nu a fost decit un instrument pasiv de exprimare a vointei altei persoane testamentul este lovit de nulitate. In legatura cu ipoteza cind in cuprinsul testamentului apare o scriitura straina se impun unele precizari.

Astfel atunci cind scriitura straina nu are legatura cu continutul testamentului iar adausurile nu fac corp comun cu acesta testamentul va fi valabil ca testament olograf intrucit nu exista indicii ca s-a adus astfel vreo atingere libertatii de vointa a testatorului, indiferent ca acesta a cunoscut sau nu existenta scriiturii straine. Daca scriitura interpusa in cuprinsul testamentului are legatura cu continutul acestuia trebuie facuta distinctia intre doua situatii:

- daca interventia din cuprinsul testamentului de catre tert s-a facut cu stiinta acestuia, testamentul va fi nul absolut caci nu a fost scris in intregime de catre testator;

- daca interventia tertului s-a realizat fara stiinta testatorului testamentul va fi valabil intrucit nu s-a incalcat libertatea de vointa a acestuia. Desigur insa cele scrise de catre tert nu vor fi luate in considerare.

A doua conditie este aceea ca testamentul sa fie datat de mina testatorului. Data testamentului prezinta importanta dintr-un indoit punct de vedere. In primul rind, in functie de data redactarii testamentului se poate verifica daca testatorul avea capacitatea de a testa. In al doilea rind, in cazul testamentelor succesive, cu dispozitii contrare sau incompatibile se va putea determina care anume vor fi avute in vedere tinind cont de regula potrivit careia manifestarea ultima de vointa a testatorului produce efecte, revocind dispozitiile anterioare.

Codul civil nu cuprinde dispozitii in legatura cu modul in care trebuie datat testamentul. Se admite insa ca ceea ce este important e faptul ca data sa fie scrisa de mina testaorului. Nu are importanta locul unde este inserata, desi de regula este plasata la sfirsitul actului;ea poate sa fie insa inserata la inceputul actului sau in cuprinsul sau, ceea ce este necesar e faptul de a se putea intelege ca data se refera la intregul act. Data trebuie indicata prin precizarea zilei, lunii si a anului cind testamentul a fost redactat, ea putand fi scrisa in cifre sau in litere. Se considera ca este valabil precizata si cand se face numai referire la o sarbatoare a carei data poate fi cu certitudine stabilita (bunaoara Craciun 2ooo). Ora si locul intocmirii testamentului nu sunt necesare. In caz de nevoie aceste elemente se vor putea dovedi prin orice mijloc de proba.