Identificarea Persoanei Juridice

IDENTIFICAREA PERSOANEI JURIDICE

INTRODUCERE

Pentru dreptul civil, „persoană juridică” este subiectul colectiv de drept,adică un colectiv de oameni care, întrunind condiţiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective şi obligaţii civile.

Expresia echivalentă este aceea de persoană morală (pentru a o deosebi de persoană fizică,adică omul, privit individual).În drept, oamenii pot să apară, ca subiecte, nu numai priviţi individual – ca persoane fizice. Necesităţi sociale ştiinţifice explicate, au determinat organizarea unor formaţiuni colective de oameni, care să participe la viaţa juridică, în calitate de subiecte de sine stătătoare, independente de calitatea individuală de subiect de drept a fiecărui membru al colectivului alcătuitor. Au apărut astfel persoanele juridice.

Legislaţia noastră, pornind de la ideea că persoană juridică reprezintă o realitate socială, în spatele căreia întotdeauna există un colectiv organizat de oameni, stabileşte, în mod limpede, acele elemente esenţiale ce trebuie să fie reunite pentru că acest colectiv să capete personalitate juridică.

În anumite cazuri, cu totul excepţionale, la raporturile juridice civile poate participa în mod direct însuşi statul. În art. 25 din Decretul nr. 31/1954 se arăta ca „Statul este persoana juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi şi obligaţii.

El participa în astfel de raporturi prin Ministerul Finanţelor, afară de cazurile în care legea stabileşte anumite alte organe în acest scop”. Calitatea statului de subiect de drept civil (adică „persoana juridică”, cum îl califica art. 25) nu se confundă cu calitatea de persoane juridice care aparţine organelor statului din cele trei puteri: legislativă, executivă şi judecătorească.

Organele puterii legislative, cu calitate de persoană juridică, sunt cele două Camere ale Parlamentului României: Camera Deputaţilor şi Senatul.

Dintre organele puterii executive, având calitatea de persoană juridică, fac parte: Preşedinţia; Guvernul României, ministerele şi alte organe centrale ale administraţiei de stat;consiliile locale şi prefecturile.

Organele puterii judecătoreşti cuprind, în prezent, atât instanţele judecătoreşti, cât şi organele parchetului.

– În enumerarea persoanelor juridice, după stat şi organele de stat, este cazul să menţionăm unităţile administrativ-teritoriale: judeţul, municipiul, sectorul municipiului Bucureşti, oraşul şi comună.

Alte juridice de stat: agenţii economici de stat – regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital integral de stat. O altă categorie de persoane juridice este cea formată din cooperative şi din uniunile acestora.

– Partidele politice şi organizaţiile obşteşti (sindicate, ligi s.a.) formează o altă categorie de persoane juridice.

– Societăţile comerciale şi societăţile agricole.

CUPRINS

Identificarea are două înţelesuri: prin identificarea persoanelor juridice înţelegem instituţia juridică care cuprinde totalitatea normelor ce reglementează mijloacele şi atributele de individualizare a persoanelor juridice, iar în al doilea sens, prin identificare se înţeleg atribute de identificare: denumirea, sediul, naţionalitatea, contul bancar, marca, emblema, codul fiscal, telefonul, telexul, faxul etc.

Identificarea persoanei juridice este o necesitate permanenta, din momentul înfiinţării şi până la încetarea ei. Importanţa identificării îşi evidenţiază valenţele în privinţa capacităţii juridice a persoanei (naţionalitate, sediu), în privinţa competentei jurisdicţionale (sediu), a soluţionării operative a tuturor aspectelor legate de încheiere şi executare a actelor juridice.

Natura juridică şi caracterele atributelor de identificare

Ca natura juridică, atributele de identificare a persoanei juridice fac parte din categoria drepturilor personale nepatrimoniale.

Atributele de identificare au următoarele caractere juridice, specifice categoriei de drepturi de care aparţin:

- opozabilitatea erga omnes, fiind drepturi absolute, sunt opozabile tuturor;

- inalienabilitatea, nu pot fi cesionate prin acte juridice; titularul acestor drepturi nu poate renunţa la ele;