Moștenirea Testamentară și Regimul Său Juridic

1. Noțiunea, caracterele juridice și cuprinsul testamentului

1.1 Noțiunea de testament

Alături de devoluțiunea legală testamentară, Codul civil reglementează și devoluțiunea succesorală testamentară.

Legea recunoaște persoanelor fizice dreptul de a dispune pentru cauză de moarte asupra bunurilorcsale – înlăturând chemarea succesorală legală - și să stabilească prin voința lor pe cel care va culege moștenirea, precum și întinderea drepturilor care i se cuvin. Se pretinde însă a se ține seama de forma prevăzută de lege, precum “nimeni nu va putea dispune de avutul său, cu titlu gratuit, decât cu formele prescrise pentru donațiuni între vii sau printestament.”

Așadar, forma juridică prin care se dispune pentru cauză de moarte este testamentul. Potrivit Codului civil “testamentul este actul unilateral, personal șI revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viață.”

Din prevederile Codului civil se desprinde următoarea definiție a testamentului: “el este un act juridic unilateral, gratuit, personal, solemn, pentru cauză de moarte și esențialmente revocabil cât timp testatorul este în viață, prin care acesta dispune , în tot sau în parte, de avutul său, pentru timpul cât nu va mai fi. ”

1.2 Caracterele juridice ale testamentului

Din definiția dată testamentului rezultă următoarele caractere juridice ale acestuia:

• Testamentul este un act juridic, pentru că el conține manifestarea de voință a testatorului cu intenția de a produce efecte juridice. De aceea el trebuie, pentru a fi valabil, să întrunească toate condițiile de validiatate cerute de lege pentru orice act juridic (consimțământ, capacitate, obiect și cauză) și totodată condițiile de validitate specifice actelor cu titlu gratuit.

• Testamentul, ca act juridic, este unilateral din punct de vedere al formii sale. El este expresia unei singure voințe, a testatorului, nu și a voinței beneficiarilor testamentului.

• Testamentul este un act juridic personal, el nu poate fi încheiat prin reprezentare, ci numai personal de testator.

• Testamentul este un act juridic solemn. Pentru a produce efecte juridice, voința testatorului – sub sancțiunea nulității absolute – trebuie să fie manifestată în forma prevăzută de lege.

• Testamentul este un act juridic cu titlu gratuit, și anume o liberalitate.

• Testamentul este un act juridic esențialmente revocabil, adică testatorul îl poate revoca sau modifica oricând până la decesul său; testamentul devine irevocabil o dată cu moartea testatorului.

• Testamentul este un act juridic pentru cauză de moarte. Prin el se dispune pentru momentul încetării din viață a testatorului și își produce efecte numai la moartea acestuia. Cât timp trăiește testatorul, el păstrează toate drepturile asupra bunurilor de care a dispus prin testament, iar legatarul nu dobândește asupra bunurilor ce i-au fost lăsate prin legat nici un drept înainte de moartea testatorului.

1.3 Cuprinsul testamentului

Rolul testamentului este acela de a asigura devoluțiunea succesorală testamentară. De aceea, obiectul principal al testamentului îl constituie legatele, care sunt acte juridice de dispoziție privitoare la bunurile moștenirii. Potrivit legii, testamentul mai poate cuprinde:

-sarcini impuse legatarului; ele constituie anumite obligații pentru cel gratificat prin legat, pe care el trebuie să le execute și care pot avea ca efect micșorarea emolumentului liberalității testamentare;

-exheredări (dezmoșteniri); efectul lor este înlăturarea de la succesiune a unor moștenitori legali;

-desemnarea unui executor testamentar, persoană care să vegheze la îndeplinirea dispozițiilor de ultimă voință ale testatorului;

-revocarea unui testament anterior;

-împărțeala de ascendent;

-dispoziții referitoare la înmormântare;

-recunoașterea unui copil din afara căsătoriei.

Toate aceste dispoziții au o valoare legală identică cu a dispozițiilor privitoare la bunuri, iar actul în cuprinsul căruia se află este un act de ultimă voință, având aceeași existență legală și urmând aceleași regului de formă ca un testament care conține legate .

În privința conținutului unui testament, care poate cuprinde, pe lângă legate, și alte dispoziții de ultimă voință, de natură diferită, s-a ajuns la concluzia că testamentul nu poate fi calificat ca un act omogen, cum îl consideră Codul civil.