Norma conflictuală

1. Introducere

Prin structura dreptului internațional privat, înțelegem totalitatea actelor normative care reglementează raporturile specifice precum și raporturile și relațiile dintre aceste acte normative.

Conținutul dreptului internațional privat îl constituie normele juridice care formează această ramură de drept.

Așadar între noțiunile de conținut și de structură ar trebui să existe următoarea corelație: conținutul are în vedere toate elementele normative care vizează raporturi juridice cu element de extraneitate, aflate la un moment dat în vigoare, pe când structura acestei ramuri de drept are în vedere legăturile organice și funcționale dintre elementele normative aparținând dreptului internațional privat.

Principala clasificare a normelor dreptului internațional privat este in norme conflictuale și norme materiale.

2. Norma conflictuală. Definiție

Norma conflictuală nu cârmuiește propriu-zis raportul juridic cu element străin. De aceea norma conflictuală nu arată direct și nemijlocit drepturile și obligațiile parților raportului juridic cu element străin. Ea arată numai legea competentă a cârmui nemijlocit raportul respectiv. Cu ajutorul normei conflictuale se alege dintre legislațiile interne aflate în concurs, legislația aplicabilă. Din momentul în care s-a desemnat legea internă aplicabilă, rolul normelor conflictuale încetează și intră în acțiune norma de drept intern a țării care va cârmui raportul juridic. Norma conflictuală este, prin urmare, o normă de trimitere sau fixare. Ea soluționează conflictul de legi.

3. Izvoarele normei conflictuale

Izvoarele dreptului internațional privat se clasifică în izvoare interne și izvoare internaționale. Majoritatea izvoarelor dreptului internațional privat sunt izvoare interne, întrucât raporturile juridice cu element de extraneitate se stabilesc între persoane fizice și juridice, iar nu intre state, catitulare de suveranitate. În consecință, statele nu au interesul, în mod aparte, în încheierea unor convenții internaționale în acest domeniu.

Izvoarele interne

Sediul materiei în ceea ce privește dispozițiile interne de drept internațional privat este Cartea a VII-a din Noul Cod Civil.

De asemenea, Constituția României cuprinde mai multe prevederi care prezintă însemnătate pentru dreptul internațional privat.

Izvoarele internaționale

Reținem, în primul rând, că în conformitate cu art. 20 din Constituție, prevederile privind drepturile și libertațile cetațenilor, vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.

Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au priritate reglementările internaționale, afară de cazul în care Constituția sau legile interne au prevederi mai favorabile.

Referitor la integrarea în UE art. 148 alin. 2 și 3 stipulează că în urma aderării, prevederile tratatelor constituitive ale UE precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au proritate față de dispozițiile contrare din legile interne.