Nulitatea actului juridic civil

NULITATEA ACTULUI JURDIC CIVIL

1.Noțiune

Nulitatea poate fi definită ca fiind acea sancțiune de drept civil ce desființează actul juridic încheiat cu nerespectarea normelor juridice.

Așadar, nulitatea intervine în cazul în care, la încheierea actului juridic, nu se respectă condițiile sale de validitate. Cum un asemenea act este contrar legii, el este considerat ca nici nu a existat, iar părtile sunt repuse în situația anterioară încheierii lui.

Spre exemplu, legea declară inalienabile bunurile care se află in domeniul public al statului (de interes național) și al unităților administrativ-teritoriale (de interes local). Aceasta înseamnă că ele nu pot fi înstrainate. Ca urmare orice act juridic prin care s-au vândut ori sau donat bunuri publice este lovit de nulitate, deoarece la încheierea lui s-au nesocotit prevederile legii, se va considera ca el nu a fost nicicând încheiat, iar bunul public respectiv nu a părăsit niciodată patrimoniul statului sau unităților administrativ-teritoriale.

Nulitatea îndeplineste mai multe funcții:

- Functia preventivă care constă în aceea ca părțile, știind că încălcarea prevederilor legii atrage nulitatea actului încheiat, vor încheia actul cu respectarea condițiilor de validitate ale acestuia, pentru a-l feri de nulitate.

- Funcția sancționatorie care constă în aceea că se sancționează nerespectarea legii.

- Funcția reparatorie care constă în înlaturarea efectelor contrare legii și bunelor moravuri.

2.Clasificări ale nulității legii civile

2.1.Clasificarea nulității după întinderea efectelor sale.

După întinderea efectelor sale, nulitatea este parțială și totală.

- Nulitatea este parțială când desființează doar o parte din efectele actului juridic civil, celelalte efecte ale acestuia producându-se, în mîsura în care nu contravin legii;

- Nulitatea este totală când desființează actul juridic civil în

întregul sau.

În dreptul nostru, nulitatea parțială reprezintă regula, iar nulitatea totală excepția. Cu alte cuvinte, se va căuta întotdeauna mentinerea actului juridic în ființă, prin înlaturarea elementelor lipsite de valabilitate, și numai atunci când aceasta nu este cu putință, actul va fi desființat în întregime.

Spre exemplu, în cazul unui împrumut cu dobândă, dacă dobânda este mai mare decât cea permisă de lege, se va aplica nulitatea parțială și nu cea totală, desființându-se numai clauza privitoare la dobandă, dar menținându-se restul efectelor actului.

Tot astfel, un testament prin care o persoană lasă mostenire întreaga avere unui prieten, dezmoștenind mostenitorii rezervatari (copii, parinti sau sot/sotie) testamentul va fi nul numai pentru partea care nesocotește rezerva succesorală; pentru partea de care se poate dispune prin testament (denumita “cotitate disponibila”), testamentul își va păstra valabilitatea. Dacă însă nulitatea este atrasă de nesocotirea condițiilor de formă cerute de lege ad validitatem, nulitatea nu poate fi decat totală. În exemplul de mai sus, dacă nulitatea era cauzată de nesemnarea sau nedatarea testamenului olograf (scris de mână), ea ar fi lovit întreg actul.