Participarea Procurorului în Faza de Executare Silită a Hotărârii Judecătorești

Participarea procurorului în faza de executare silită a hotărârii judecătoreşti

1. Consideraţii generale privind participarea procurorului în această fază a procesului civil

Executarea silită reprezintă ultima fază a acţiunii civile. Ea implică o serie de măsuri şi acte procesuale desfăşurate pentru realizarea efectivă a dreptului consacrat în cadrul judecării unui proces civil, în scopul de a se transpune în viaţă hotărârea dată în acel proces. În acest sens, subliniind importanţa şi scopul executării silite, A. Sitaru arată că „executarea silită constituie cea de-a doua fază în realizarea sau recunoaşterea unui drept, ca urmare a judecării procesului şi care întregeşte noţiunea de unitate a acţiunii civile, acţiune concepută special de legiuitor ca mijloc de protecţie socială a unui drept.”

Pornindu-se de la principiul că neîndeplinirea unei hotărâri judecă¬toreşti de către debitor este echivalentă cu neexecutarea unei dispoziţii legale, activitatea procurorului desfăşurată în materia supravegherii modului cum sunt aduse la îndeplinire hotărârile judecătoreşti apare ca având o importanţă deosebită.

Dreptul procurorului de a participa la executarea silită este statornicit în art. 45 alin. 5 Cod procedură civilă, care stabileşte că „în cazurile prevă¬zute de alin. 1” procurorul „poate să ceară punerea în executare a hotă¬rârilor pronunţate in favoarea persoanelor prevăzute la acel alineat”.

Modul de redactare a textului art. 45 alin. 5 Cod procedură civilă a condus la opinii diferite.

Astfel, s-a exprimat opinia potrivit căreia procurorul poate solicita doar declanşarea executării silite, neputând să participe la alte activităţi procesuale specifice executării silite. Această interpretare a textului de lege a fost combătută de alţi autori, care susţin că o asemenea limitare a participării procurorului în faza de executare silită nu rezultă din nici o dispoziţie a legii. S-a susţinut că Ministerul Public are şi sarcina de a supraveghea respectarea legii „în activitatea de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii”. Prin urmare, procu¬rorul poate pune concluzii cu prilejul dezbaterilor judiciare declanşate prin formularea unor contestaţii la executare de către părţile principale. De asemenea, procurorul poate exercita contestaţia la executare pentru a solicita instanţei competente să dispună măsuri concrete pentru respectarea legii în activitatea execuţională sau poate formula o cerere de întoarcere a executării silite.

Participarea procurorului în faza executării silite este circumscrisă cazurilor în care el a pornit procesul civil în vederea apărării drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în cazurile în care participarea procurorului la judecată a fost obligatorie, potrivit legii, sau nu a participat la judecata pricinii în care s-a pronunţat hotărârea a cărei executare o solicită.

Specific activităţii procurorului în faza de executare silită este că el veri¬fiică faptele de neîndeplinire a hotărârilor judecătoreşti ori plângerile sau comunicările cu privire la acţiunile nelegale comise în executarea acestor hotărâri şi ia măsuri pentru a stabili abaterile de la lege şi a le remedia.

Sunt supuse executării silite titlurile executorii, în categoria cărora intră hotărârile judecătoreşti şi ale altor organe cu atribuţii jurisdicţionale, precum şi acele titluri care sunt constituite în afara unei activităţi jurisdicţionale.