Persoană Juridică

Introducere.

În ultimul timp, în contextul reformei judiciare şi de drept, legislaţia civilă a cunoscut transformări substanţiale impuse de realităţile sociale şi economice, precum şi tendinţe de ajustare a legislaţiei unor standarde general recunoscute.

Ca societate, noi avem aşteptări mari de la sistemul nostru judiciar, în general, şi cel civil, în special. Procesele civile trebuie să fie soluţionate cît mai repede, menţinînd totodată standarte de echitate şi justeţe. Cam aceasta în esenţă ar fi cerinţa de bază înaintată azi organelor judiciare de către societate. În îndeplinirea acestei cerinţe, la momentul actual, organele judiciare se confruntă cu un număr enorm de procese civilele care trebuiesc soluţionate cu un număr minim de resurse şi personal. Pe lîngă volumul mare de muncă, în realizarea sarcinilor pe care le au, organele se cofruntă cu presiunea constantă din partea statului şi opiniei publice de a lupta eficient cu criminalitatea, totodată fiind obligate să respecte anumite cerinţe justificate, dar totuşi rigide, ale asigurării unui proces echitabil [3].

Devine tot mai clar că modelele existente ale procesului civil nu mai fac faţă fenomenelor pe care urmează a le controla. În ultimul timp a crescut numărul faptelor considerate delicte, a crescut numărul de delicvenţi şi delicte care trebuiesc investigate şi soluţionate cu prea puţine resurse. Un rezultat al acestei situaţii este o mişcare continuă spre o convergenţă a sistemelor legale, prin împrumutarea unul de la altul a acelor instituţii şi practici care oferă speranţă pentru uşurare. Printre aceste instituţii ale dreptului civil se numără şi persoana juridică. În lucrarea dată voi încerca să vorbesc de mai multe aspecte şi elemente ale persoanei juridice (definiţia, elementele constitutive ale persoanei juridice, câte ceva despre identificarea, clasificarea şi categoriile persoanelor juridice) [5].

Scopul şi obiectul tezei constă în elucidarea problemelor cu privire la persoana juridică (definiţia, elementele constitutive ale persoanei juridice, câte ceva despre identificarea, clasificarea şi categoriile persoanelor juridice), în ceea ce priveşte modelarea ei pentru realităţile din Republica Moldova şi pentru a face mai uşoară soluţionarea proceselor ce ţin de persoana juridică.

Pentru a atinge acest scop au fost stabilite următoarele obiective:

- Efectuarea unui studiu asupra principalelor aspecte ale peroanei juridice;

- Identificarea avantajelor şi dezavantajelor cunoaşterii cât mai bine a definiţia, elementele constitutive ale persoanei juridice, câte ceva despre identificarea, clasificarea şi categoriile persoanelor juridice;

- Stabilirea rolului persoanei juridice ca subiect al dreptului civil [3].

§ 1. Noţiunea de persoană juridică.

Una din cele mai frecvent întâlnite subiecte în societate este persoana juridică. Ea este o creaţiune artificială care apare în rezultatul creării ei de persoane fizice, fizice şi juridice sau de cele juridice.[7] Noţiunea de persoană juridică, dată în art.55, nu este o normă juridică şi nu stabileşte un comportament. Din această noţiune se desprinde străduinţa legiuitorului de a identifica elementele care se manifestă în interiorul acestui fenomen juridic, indiferent de tipul, forma sau scopul ei. Art.55 alin.(l) defineşte persoana juridică ca organizaţie „care are im patrimoniu distinct ţi răspunde penliii obligaţiile sale cu acest patrimoniu, poaîe să dobândească şi să exercite în nume propriu drepturi patrimoniale şi personale nepatrimoniale, sti-şi asume obligaţii, poate fi reclamant şi pârât în instanţă de judecată". Din definiţia legală se desprind patru clemente: organizaţie (structură organizatorică) proprie, patrimoniu distinct, răspundere, capacitate civilă şi procedurală. Pe lângă faptul că nu este necesară, această definiţie legală este incompletă şi imprecisă. Contrar opiniilor expuse, legiuitorul moldav a menţionat unele elemente care nu sunt necesare şi, invers, nu a consemnat uncie tară de care persoana juridică nu are raţiune[3].

După cum s-a afirmat, pe bună dreptate, în doctrină, clementele necesare şi suficiente pentru a defini persoana juridică sunt: organizare proprie, patrimoniu propriu şi scop propriu. Dacă lipseşte cel puţin unul dintre elementele menţionate, această creaţie juridică ca subiect de drept îşi pierde armonia şi claritatea, generând, în consecinţă, nereguli în funcţionarea întregului sistem. Se observă că legiuitorului moldav i-a scăpat din definiţie un element esenţial, şi anume scopul persoanei juridice, adică factorul care îi determină pe fondatori să formeze entitatea colectivă şi care indică raţiunea de a fi persoană juridică. Acest vid urmează a fi suplinit cu dispoziţiile art.55 alin.(2) şi art.57. iar definiţia -reibrmulată. Potrivit dispoziţiilor citate, persoanele juridice sunt. în dependenţă de scopul urmărit de fondatori, de drept public sau de drept privat. Cele de drept privat, la rândul lor, pot avea scop lucrativ (comercial) ori scop nelucrativ (necomercial)[7].