Principiile Efectelor Nulității

EFECTELE NULITATII

Efectele nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii. Generic, efectul nulitatii consta în desfiintarea raportului juridic generat de actul juridic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii. În functie de ceea ce s-a întâmplat dupa încheierea actului juridic civil, se pot distinge urmatoarele ipoteze :

1. actul n-a fost executat înca : aplicarea nulitatii va însemna ca acel act, fiind desfiintat, nu mai poate fi executat, deci partile se afla în situatia legala aceea în care n-ar fi încheiat actul.

2. Actul a fost executat total sau partial, pâna la hotarârea de anulare, efectele nulitatii vor consta în :

a) desfiintarea retroactiva a actului.

b) restituirea prestatiilor efectuate în temeiul actului anulat.

3. actul a fost executat , iar dobânditorul de drepturi le-a transmis la rândul sau unor terti subdobânditori , pâna la hotarârea de anulare, efectele nulitatii presupun :

a) desfiintarea actului executat

b) restituirea prestatiilor efectuate în temeiul actului anulat

c) desfiintarea actului juridic subsecvent

Efectul nulitatii se exprima în adagiul “quod nullum est, nullum producit effectum “

Pentru a opera aceasta regula, este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii :

- retroactivitatea nulitatii

- restabilirea situatiei anterioare - restituito in integrum- adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat.

- anularea nu numai a actului initial ci si a actului subsecvent ( “resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis )

Principiul retroactivitatii.

Principiul consta în acea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor ci si pentru trecut, adica aceste efecte se suie pâna în momentul încheierii actului juridic civil.

Retroactivitatea presupune înlaturarea efectelor actului care s-au produs între momentul anularii efective a actului;

În temeiul acestui principiu, partile ajung în situatia în care n-ar fi încheiat actul juridic.

Exceptii de la retroactivitatea nulitatii

Exceptii reprezinta acele cazuri în care pentru anumite ratiuni, efectele produse între momentul încheierii actului si acela al anularii sale sunt mentinute pentru trecut ,nulitatea aparind numai pentru viitor ; de unde rezulta ca efectele nulitatii se produc numai ex nunc, iar nu si ex tunc .

Constituie asemenea exceptii :

- mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva ( contractul de închiriere, retroactivitatea efectelor nulitatii este obiectiv imposibila )

- pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta

( Codul civil , art. 485 ); în acest caz , neretroactivitatea efectelor nulitatii se întemeiaza pe ideea de protectie a posesorului de buna credinta.

Principiul repunerii în situatia anterioara “ restitutio in integrum “

Principiul repunerii în situatia anterioara este regula de drept potrivit careia tot ce

s-a executat în temeiul unui act anulat trebuie restituit astfel încât partile raportului juridic civil trebuie sa ajunga în situatia în care acel act nu s-ar fi încheiat.

“Restitutio in integrum” , ca si retroactivitatea , priveste efectele nulitatii actului juridic între parti, nu fata de terti.

Exceptiile de la principiul “restitutio in integrum”

Sunt exceptii acele situatii în care pentru anumite ratiuni, prestatiile efectuate în temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii , deci se mentin. Exceptiile de la “restitutio in integrum” sunt în acelasi timp si exceptii de la retroactivitatea efectelor nulitatii.

Este exceptie de la “restitutio in integrum” nu numai mentinerea tuturor efectelor actului, ci si mentinerea partiala a lor.

În doctrina si în practica sunt considerate exceptii de la “restitutio in integrum” :

- cazul incapabilului, care este tinut sa restituie prestatiile primite numai în masura îmbogatirii sale.

- cazul aplicarii principiului “nemo auditur propriam turpetudinem allegons “ ( nimanui nu-i este îngaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate pentru a obtine protectia unui drept )

- cazul mostenitorului care în mod voluntar si în cunostinta de cauza,a executat un legat nul pentru vicii de forma,nu mai poate pretinde restituirea prestatiei,deoarece nu mai suntem în prezenta unei plati nedatorate,supusa repetitiunii,ci în prezenta unei obligatii morale care este valabila juridic.