Reglementarea dreptului la moștenire în Constituția României și Codul Civil

1. Noţiunea moştenirii şi caracterele juridice ale transmisiunii succesorale.

Prin moştenire sau succesiune se înţelege transmisiunea patrimoniului unei persoane decedate la una sau mai multe persoane în viaţă. Persoana decedată, al cărei patrimoniu se transmite prin succesiune, se numeşte, de cujus”, prescurtare a expresiei romane, ,,is de cujus succesione agitur” (cel despre a cărui moştenire este vorba). Persoanele care dobândesc integral sau parţial patrimoniul celui care a lăsat moştenirea sunt denumite generic, ,,succesori” sau ,,moştenitori”.

Bunurile succesorale se transmit moştenitorilor fie în temeiul legii, fie în temeiul voinţei celui care lasă moştenirea exprimată prin testament. Prevederile art. 650, Codul civil arata că, succesiunea se deferă sau prin lege, sau după voinţa omului, prin testament”, ceea ce înseamnă ca moştenirea este legală şi testamentară.

a) Moştenirea este legală atunci când transmisiunea din cauza de moarte are loc în temeiul legii.

b) Moştenirea este testamentara în cazul în care transmisiunea moştenirii are loc pe baza testamentului, care reprezintă manifestarea voinţei celui care lasa moştenirea. Cel care dispune de patrimoniul sau, prin testament, se numeşte testator; iar persoanele desemnate să moştenească se numesc legatari.

Testamentul este un act unilateral de voinţă al celui care având în vedere eventualitatea decesului stabileşte în scris ce doreşte

Testamentul poate fi revocat de cel care la întocmit, în mod expres în sensul unei menţiuni pe testamentul anterior sau prin întocmirea unui alt testament pentru că valabil este cel cu dată mai recentă. Este obligatoriu că testamentul să curpinda: numele, prenumele, domiciliul, menţiunea că testatorul este sănătos psihic şi ce bunuri lasa msotenire.

Caracterele juridice ale transmisiunii succesorale sunt:

• Este o transmisiune pentru cauza de moarte;

• Este o transmisiune universală;

• Poate privi întreg patrimonial sau numai o fractiune din patrimonial defunctului şi nu un bun specific determinat;

• Este o transmisiune unilaterală;

• Poate coexista odată cu succesiunea testamentară.

Excepţii de la caracterul unilateral al transmisiunii succesorale:

• În cazul drepturilor succesorale ale soţului supravieţuitor, ele are un drept special asupra mobilelor, obiectelor aparţinând gospodăriei casnice şi asupra darurilor de nuntă aflate în patrimonial soţului care a decedat;

• Patrimonial defunctului cuprinde şi dreptul de autor;

• În situaţia în care de cujunsul este un cetăţean roman având bunuri situate în stranatate, sau un cetăţean străin având bunuri situate pe teritoriul ţării noastre, succesiunea va fi reglementata în ceea ce priveşte imobilele de legea situării lor, iar pentru cele mobile de legea naţională a defunctului, indifferent de locul unde se află acestea;

• Moştenirea testamentară poate coexista cu moştenirea legală.

Succesiune se deschide în clipa morţii celui care lasa moştenirea. Dovada morţii şi a datei acesteia se fac cu certificatul de deces sau cu hotărârea judecătorească declarative a morţii.

Legislaţia în vigoare, elaborată după revoluţia din 1989, a abrogate Legea 58/1974 şi Legea 59/1974, care stabilea că dreptul de proprietate asupra terenurilor se dobândeşte numai prin moştenire legală, potrivit art. 45 -,,Terenurile proprietate privată, indiferent de titularul lor, sunt şi rămân în circuitul civil.”

Ele pot fi dobândite şi înstrăinate prin oricare dintre modurile stabilite de legislaţia civilă, cu respectarea dispoziţiilor din art. 47, alin. 2 -, Persoanele ce nu au cetăţenie romana şi domiciliul în România, precum şi persoanele juridice care au naţionalitate romana şi sediul în România – dobândesc în proprietate terenuri prin moştenire, fiind obligate să le înstrăineze în timp de un an de la data dobândirii, sub sancţiunea trecerii în mod gratuit a acestora în proprietatea statului şi administrarea, Agenţiei pentru Dezvoltare şi Amenajare Rurală”.

1. Condiţii generale ale dreptului la moştenire.

Persoanele care dobândesc patrimonial defunctului se numesc moştenitori sau succesori, iar codul civil utilizează şi termenul de eredere, erezi, coerezi.

Întrucât clauză de împuternicire înscrisă în libretul C.E.C. reprezintă un mandate, care încetează la moartea mandatarului titular de libret, suma înscrisă în libret la data morţii lui face parte intergranta din moştenire ca şi obligaţia mandatarului de a da socoteală moştenitorilor cu privire la sumele ridicate în temeiul caluzei de împuternicire, dacă raportul de mandate nu a fost dublat de un act juridic care anihilează obligaţia de a da socoteală.