Rolul șefului statului

Rolul sefului statului in Romania, Franta, Italia si Spania

“ Compararea sistemelor de drept in diversitatea lor geografica este tot atat de veche precum insasi stiinta dreptului.”

Este astazi un fapt recunoscut ca, inca din timpurile cele mai vechi, dreptul comparat a constituit un obiect de preocupare si de studiu. Elaborand diverse legi si reglementari, popoarele au tinut seama de multe ori de modul in care erau reglementate anumite probleme in tarile vecine. Insasi Legea celor 12 table, potrivit jurisconsultilor romani, a fost inspirata in buna masura de prevederile legislatiei ateniene ale lui Solon. De altfel, la romani ius gentium fusese alcatuit tocmai ca un rezultat al compararii diferitelor sisteme de drept straine.

Seful statului reprezinta una dintre institutiile fundamentale in orice sistem drept. Atributiile sale difera, insa, de la un stat la altul in functie de regimul constitutional al fiecaruia. Principalele regimuri constitutionale sunt cel prezidential(care, in ceea ce priveste seful statului, se caracterizeaza prin faptul ca alegerea acestuia este realizata de catre natiune, fapt care asigura presedintelui un grad de reprezentativitate identic cu cel al Parlamentului, si prin inexistenta mijloacelor de presiune reciproca a puterilor); cel parlamentar(in care Presedintele este ales de Parlament,in formele de guvernamant republicane; functioneaza dualismul Executivului, ai carui poli sunt seful statului si Guvernul; seful statului este iresponsabil din punct de vedere politic. Acest fapt se sprijina pe regula contrasemnarii actelor sefului statului de catre ministri, fapt care are ca efect transferul raspunderii de la Presedinte la ministri. Astfel, Parlamentul va putea sanctiona ministrul, dar nu si pe autorul real al actului. Inexistenta responabilitatii politice a sefului statului face ca acesta sa fie elementul fix al Executivului. Se mai caracterizeaza prin existenta reponsabilitatii ministeriale care face din Guvern “elementul mobil al Executivului”) , iar de la acestea, cu unele modificari, a aparut regimul semiprezidential(acesta avand ca trasaturi esentiale in ceea ce priveste seful statului faptul ca acesta este ales prin vot universal si prim-ministrul si Guvernul sunt responsabili in fata Parlamentului).

In timp ce Romania si Franta se bucura de un regim semiprezidential( fiecare cu unele caracteristici proprii), in Italia regimul este parlamentar iar Spania este o monarhie(cu monarhie ereditara). Ca toate monarhiile contemporane si monarhia spaniola are un caracter parlamentar, ceea ce inseamna ca prerogativele de putere sunt repartizate Parlamentului si Guvernului , aceste doua organisme fiind principalii actori politci.

Cu privire la pozitia sefului statului conform articolului 80 al Constitutiei Romaniei “Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. În acest scop, Presedintele exercita functia de mediere între puterile statului, precum si între stat si societate.” Asemanator cu aceste prevederi Constitutia Frantei prevede, in articolul 5 ca “Presedintele republicii vegheaza la respectarea Constitutiei”. Textul constitutional precizeaza ca presedintele asigura, prin arbitrajul sau, functionarea conform legilor a autoritatii de stat precum si continuitatea in stat, potrivit prevederilor constitutionale, a integritatii teritoriale, a respectarii acordurilor comunitatii si a tratatelor. In ceea ce priveste Presedintele Italiei, in articolul 87, al 1 din Constitutie se statueaza ca “Presedintele Republicii este seful statului si reprezinta unitatea nationala”. referitor Regelui Spaniei articolul 56, al 1 al Constitutiei spune ca “ Regele este seful statului, simbolul unitatii si al permanentei sale. El este arbitrul si moderatorul functionarii regulate a institutiilor, el isi asuma cea mai inalta reprezentare a statului spaniol in relatiile internationale, in mod deosebit cu natiunile comunitatilor sale istorice, si el exercita functiile pe care i le atribuie in mod expres Constitutia si legile”.