Testamentul

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept Civil
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 24 în total
Cuvinte : 7994
Mărime: 32.86KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Sandra Gradinariu

Cuprins

1. Consideraţii generale privind testamentul

1.1. Noţiunea şi caracterele juridice ale testamentului

1.2. Cuprinsul testamentului

1.3. Condiţii de valabilitate ale testamentului

2. Felurile testamentului

2.1. Testamentele ordinare

2.2. Testamentele privilegiate

2.3. Alte forme speciale de testament

3. Execuţiunea testamentară

Concluzii

Bibliografie

Extras din document

1. Consideraţii generale privind testamentul

1.1. Noţiunea şi caracterele juridice ale testamentului

Succesiunea, sau moştenirea, desemnează transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă.

Legislaţia civilă actuală oferă oricărei persoane fizice dreptul de a-şi institui sau destitui succesorii, de a-şi repartiza patrimoniul succesoral cum doreşte, cu alte cuvinte “îi asigură pe deplin realizarea dreptului de proprietate privată”

Codul civil român stabileşte că patrimoniul succesoral poate fi transmis atât în temeiul legii (la persoanele, în ordinea şi în cotele determinate de lege), cât şi în temeiul voinţei celui care lasă moştenirea manifestată prin testament, în acest caz, moştenirea fiind testamentară.

Testamentul este un act juridic unilateral, gratuit, solemn, pentru cauză de moarte, esenţialmente personal şi revocabil, prin care o persoană, numită testator, dispune pentru cazul morţii sale, de tot sau de o parte din avutul său şi îşi poate exprima ultima voinţă în legătură cu persoana sa sau cu alte persoane

De regulă, testamentul este alcătuit din legate, dar acesta poate cuprinde şi alte manifestări de ultimă voinţă ale defunctului, pe lângă legate. Nu este, însă, obligatoriu ca un testament să cuprindă legate, putând conţine doar manifestări de ultimă voinţă.

Conform studiilor de specialitate, testamentul este nu este un simplu act juridic, ci este un act juridic excepţional, cuprinzând o multitudine de acte juridice de sine stătătoare cu regimuri juridice aparte. De exemplu, Codul familiei prevede că recunoaşterea paternităţii unui copil din afara căsătoriei prin testament este irevocabilă, deşi testamentul este esenţialmente revocabil. Aceste prevederi nu prezintă excepţii de la principiul revocabilităţii testamentului ci ilustrează ideea că în cadrul unui testament pot coexista mai multe acte juridice de sine stătătoare.

Legea consacră principiul libertăţii testamentare, orice persoană având libertatea de a lăsa (sau de a nu lăsa) un testament şi de a dispune de patrimoniul său pentru cauză de moarte.

Din dispoziţiile legale privitoare la testament, acesta prezintă o serie de caractere juridice.

Testamentul este un act juridic pentru că prezintă o manifestare de voinţă, a testatorului, cu intenţia de a produce efecte juridice şi care trebuie să îndeplinească anumite condiţii de fond, prevăzute de Codul civil şi specifice liberalităţilor: consimţământ neviciat, capacitate, obiect determinat, licit şi posibil, cauză reală, licită şi morală.

Testamentul este un act juridic unilateral, voinţa testatorului fiind producătoare de efecte, indiferent de atitudinea legatarului, şi înainte de acceptarea acestuia. Legatul se dobândeşte în momentul deschiderii moştenirii prin actul unilateral al testatorului, în cazul în care legatarul nu renunţă la legat. Acceptarea legatului nu trebuie confundată cu acceptarea necesară în vederea încheierii unui contract. Testamentul şi acceptarea unor dispoziţii ale testamentului sunt acte unilaterale distincte, cu efecte proprii, şi nu se unesc în sensul formării unui act juridic bilateral.

De exemplu, în cazul donaţiei actul juridic nu există fără acceptarea donatarului, dar în cazul testamentului, acesta există şi produce efecte fără acceptarea legatului.

Legea interzice ca două sau mai multe persoane să testeze prin acelaşi act, pentru a păstra caracterul de act juridic unilateral şi irevocabil al testamentului. Sunt interzise deci testamentele mutuale sau conjunctive Sancţiunea corespunzătoare unor astfel de testamente este nulitatea.

O persoană care are capacitatea de a testa, poate face acest lucru exclusiv personal, testamentul nu poate fi încheiat prin reprezentare sau cu încuviinţarea ocrotitorului legal. Dacă o persoană nu are capacitatea de a testa, nu poate face acest lucru prin reprezentare sau cu încuviinţarea altei persoane, chiar dacă testatorul primeşte consultaţii de la specialişti. Rezultă de aici caracterul esenţialmente personal al testamentului.

Testamentul este un act juridic solemn. Acesta trebuie să fie încheiat ad validitatem, într-una din formele prevăzute de lege, sub sancţiunea nulităţii absolute. Libertatea exprimării voinţei testatorului cu privire la averea sa este valabilă doar dacă ea îmbracă o formă determinată şi reglementată de lege.

Preview document

Testamentul - Pagina 1
Testamentul - Pagina 2
Testamentul - Pagina 3
Testamentul - Pagina 4
Testamentul - Pagina 5
Testamentul - Pagina 6
Testamentul - Pagina 7
Testamentul - Pagina 8
Testamentul - Pagina 9
Testamentul - Pagina 10
Testamentul - Pagina 11
Testamentul - Pagina 12
Testamentul - Pagina 13
Testamentul - Pagina 14
Testamentul - Pagina 15
Testamentul - Pagina 16
Testamentul - Pagina 17
Testamentul - Pagina 18
Testamentul - Pagina 19
Testamentul - Pagina 20
Testamentul - Pagina 21
Testamentul - Pagina 22
Testamentul - Pagina 23
Testamentul - Pagina 24

Conținut arhivă zip

  • Testamentul
    • Cuprins.doc
    • testament.doc

Alții au mai descărcat și

Testamentul

INTRODUCERE Problema voinţei capabile să producă efecte după moartea celui care a exprimat-o a constituit pentru mine o preocupare mai veche....

Succesiunea

Introducere Succesiunea se fundamentează pe o idee morală şi socială uşor de sesizat, aceea a solidarităţii între părinţi , copii şi alte rude,...

Formele Testamentului și Limitele Impuse de Lege pentru Legalitatea Acestuia

I FORMELE TESTAMENTULUI Testamentul este un act formal prin care o persoana numita testator instituie in mod necesar unul sau mai multi succesori...

Analiza Comparativă a Moștenirii Testamentare și Moștenirii Legale

1. Moştenirea ca instituţie de drept civil, caracteristicile ei, noţiunea şi importanţa. Se presupune că dreptul succesoral a apărut odată cu...

Mijloacele de probă în procesul civil

NOTIUNEA SI IMPORTANTA PROBELOR IN PROCESUL CIVIL Pentru ca afirmatiile ce se fac in drept sa fie considerate adevarate trebuie sa fie dovedite....

Acceptarea Mostenirii

Introducere In dreptul roman, conform art. 644, 696, 899 alin.1 din C.civ., transmiterea patrimoniului succesoral sau a bunurilor determinate din...

Moștenirea testametară

Introducere Orice om normal se străduieşte să realizeze în viaţă ceva, cu gândul că vin anii bătrâneţii, când nevoile sunt mai mari, dar şi cu...

Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil

Capitolul I Consideraţii generale privitoare la moştenire în NCC 1.1 Prezentarea noţiunii Prin moştenire sau succesiune se întelege transmisiunea...

Te-ar putea interesa și

Raportul dintre legea morală a Vechiului Testament și legea morală a Noului Testament

Lucrarea de faţă intitulată “Raportul dintre Legea Morală a Vechiului Testament şi Legea Morală a Noului Testament”, are rolul de a prezenta...

Cultul Maicii Domnului în Vechiul și Noul Testament

„Biserica a considerat-o întotdeauna pe Fecioara Maria Născătoare de Dumnezeu, căci numai astfel se poate mărturisi că Cel ce S-a născut din ea nu...

Testamentul

INTRODUCERE Problema voinţei capabile să producă efecte după moartea celui care a exprimat-o a constituit pentru mine o preocupare mai veche....

Legea cea nouă a Noului Testament

INTRODUCERE Vechiul Testament a fost folosit și cinstit de creștini pentru că Însuși Mântuitorul Iisus Hristos a respectat Legea cea Veche și i-a...

Formele Testamentului și Limitele Impuse de Lege pentru Legalitatea Acestuia

I FORMELE TESTAMENTULUI Testamentul este un act formal prin care o persoana numita testator instituie in mod necesar unul sau mai multi succesori...

Analiza Comparativă a Moștenirii Testamentare și Moștenirii Legale

1. Moştenirea ca instituţie de drept civil, caracteristicile ei, noţiunea şi importanţa. Se presupune că dreptul succesoral a apărut odată cu...

Biserica în Vechiul și în Noul Testament

I. Termenul ,,Biserică” Cuvântul profan ,,ekklesia” apare în Grecia antică, mai precis în Atena, cu referire la adunarea poporului. Totuşi...

Istoria Canonului Vechiului Testament

Învăţătura creştină despre ,,canon” şi condiţiile de intrare în canon a cărţilor Sfintei Scripturi Cărţile care alcătuiesc Sfânta Scriptură a...

Ai nevoie de altceva?