Administratorul judiciar și atribuțiile lui

1.1. Administratorul judiciar

Administratorul judiciar, persoană fizică sau persoană juridică, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie să aibă calitatea de practician în insolvenţă, potrivit legii.

Înainte de desemnarea să, administratorul judiciar trebuie să facă dovadă că este asigurat pentru răspundere profesională, prin subscrierea unei polițe de asigurare valabile, care să acopere eventualele prejudicii cauzate în îndeplinirea atribuțiilor sale. Riscul asigurat trebuie să reprezinte consecinţă activității administratorului judiciar pe perioadă exercitării calității sale.

Este interzis administratorului judiciar, sub sancțiunea revocarii din funcție şi a reparării eventualelor prejudicii cauzate, să diminueze, în mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.

Principalele atribuții ale administratorului judiciar sunt:

a) examinarea situației economice a debitorului şi a documentelor depuse de către debitoare şi întocmirea unui raport prin care să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observație în cadrul procedurii generale şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

b) examinarea activității debitorului şi întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvenţă, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabila, şi asupra existenţei premiselor angajării răspunderii acestora, în condițiile legii, precum şi asupra posibilității reale de reorganizare efectivă a activității debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

c) întocmirea actelor prevăzute la art. 28 alin. (1) din lege, în cazul în care debitorul nu şi-a îndeplinit obligația respectivă înăuntrul termenelor legale, precum şi verificarea, corectarea şi completarea informațiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor;

d) elaborarea planului de reorganizare a activității debitorului, în funcție de cuprinsul raportului prevăzut la lit. a) şi în condițiile şi termenele prevăzute la art. 94 din lege;

e) supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;

f) conducerea integrală, respectiv în parte, a activității debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizărilor exprese ale judecătorului-sindic cu privire la atribuțiile sale şi la condițiile de efectuare a plăților din contul averii debitorului;

g) convocarea, prezidarea şi asigurarea secretariatului ședințelor adunării creditorilor sau ale acţionarilor, asociaților ori membrilor debitorului persoană juridică;

h) introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în daună drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operațiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanții acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

i) sesizarea de urgenţă a judecătorului-sindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;

j) menținerea sau denunțarea unor contracte încheiate de debitor;

k) verificarea creanțelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecțiuni la acestea, precum şi întocmirea tabelelor creanțelor;

l) încasarea creanțelor; urmărirea încasării creanțelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea şi susținerea acțiunilor în pretenții pentru încasarea creanțelor debitorului, pentru această putând angajă avocați;

m) cu condiția confirmării de către judecătorul-sindic, încheierea de tranzacții, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunțarea la garanții reale;

n) sesizarea judecătorului-sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluționare de către acesta.

Judecătorul-sindic poate stabili administratorului judiciar, prin încheiere, orice alte atribuții în afară celor stabilite la alin.(1), cu excepția celor prevăzute de lege în competenţă exclusivă a acestuia.

La fiecare termen de continuare a procedurii, administratorul judiciar va prezenţa judecătorului-sindic un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuțiile, precum şi o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existenţe în averea debitorului. Bază de raportare este luna întreagă, raportul putând cuprinde mai multe luni.

În vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate. Numirea şi nivelul remuneratiilor acestor persoane vor fi supuse aprobării comitetului creditorilor, cu excepția cazurilor în care va fi stabilit că acestea vor fi achitate din fondul constituit conform art. 4.