Constituirea societății pe acțiuni

1.Noţiuni generale

Constituirea societăţii pe acţiuni este reglementată prin dispoziţiile cuprinse in Titlul II, Capitolul (art.8-31) din Legea nr.31/1990.

La baza constituirii societăţii stau contractul de societate şi statutul societăţii.

Pentru formarea capitalului social, legea reglementează două modalităţi de constituire a societăţii: constituirea obişnuită, prin aporturile asociaţilor, şi constituirea prin subscripţie publică.

Indiferent de modalitatea folosită, pentru constituirea societăţii pe acţiuni trebuie îndeplinite formalităţile prevăzute de lege.

2. Actele constitutive ale societăţii

Potrivit art.8 din Legea nr.31/1990, societatea pe acţiuni se constituie prin contract de societate şi statut.

Contractul de societate şi statutul se semnează de către toţi asociaţii, iar în cazul constituirii societăţii prin subscripţie publică, de către membrii fondatori.

Referitor la actele constitutive vor fi înfăţişate unele aspecte specifice societăţii pe acţiuni.

3.Contractul de societate

Contractul de societate trebuie să se încheie în formă autentică şi să cuprindă elementele prevăzute de art.9 din Legea nr. 31/1990.

Deoarece cuprinsul contractului de societate a fost analizat, ne vom opri la unele elemente care privesc această formă de societate.

3.2 Asociaţii

Ca în orice societate comercială, asociaţii societăţii pe acţiuni, denumiţi acţionari, pot fi persoane fizice sau juridice.

Pentru această formă de societate, legea impune un număr minim al acţionarilor; numărul acţionarilor nu poate fi mai mic de cinci ( art.8 alin.3 din Legea nr.31/1990)

3.3 Firma societăţii

În cazul societăţii pe acţiuni, firma se compune dintr-o denumire proprie, de natură a o deosebi de firma altor societăţi şi va fi însoţită de menţiunea scrisă în întregime „societate pe acţiuni „, sau scrisă prescurtat „S.A” (art.32 din Legea nr.31/1990)

În orice act care emană de la societate, trebuie să se arate, pe lângă elementele obişnuite (denumirea, numărul de ordine din registrul comerţului, forma juridică şi sediul societăţii) şi capitalul social, din care efectiv vărsat, potrivit ultimului bilanţ aprobat.

3.4 Capitalul social

În contractul de societate trebuie să se prevadă capitalul social subscris şi cel vărsat.

Capitalul societăţii pe acţiuni nu poate fi mai mic de un milion de lei.Deci,capitalul social subscris nu poate fi sub plafonul minim de un milion de lei.

La constituirea societăţii, capitalul social vărsat nu va putea fi mai mic de 30 % din capitalul social subscris, daca prin lege nu se prevede altfel.

3.5 Aporturile asociaţilor

În contractul de societate trebuie arătat aportul fiecărui asociat.Aportul poate fi în numerar, în natură sau în creanţe. Deşi Legea nr.31/1990 nu cuprinde o interdictie expresă, totuşi în societatea pe acţiuni aportul nu poate fi în muncă, acesta fiind specific numai societăţilor de persoane.

Valoarea nominală a unei acţiuni nu poate fi mai mică de 1000 lei (art.62 din Legea nr.31/1990)

În cazul aportului în natură, în contractul de societate trebuie să se prevadă valoarea bunurilor aduse ca aport, modul de evaluare şi numărul acţiunilor acordate pentru acestea.

3.6 Acţiunile

Contractul de societate trebuie să arate numărul şi valoarea nominală a acţiunilor, cu specificarea dacă sunt nominative sau la purtător.Totodată, trebuie să se precizeze numărul acţiunilor din fiecare categorie.

3.7 Administratorii societăţii

În contractul de societate, asociaţii trebuie să menţioneze numărul, numele, prenumele şi cetăţenia administratorilor, precum şi garanţia pe care sunt obligaţi să o depună. De asemenea, trebuie să precizeze puterile administratorilor, drepturile speciale de administrare şi de reprezentare acordate unora dintre ei.

Aşa cum se va arăta, în cazul constituirii societăţii prin subscripţie publică, administratorii sunt numiţi de către adunarea constitutivă.

3.8 Condiţiile pentru valabilitatea deliberărilor adunării generale a acţionarilor

Prin contractul de societate, asociaţii pot stabili condiţiile pentru valabilitatea deliberărilor adunării generale, precum şi modul de exercitare a dreptului de vot.

Voinţa asociaţilor se poate manifesta numai în limitele legii; asociaţii pot deroga de la normele prevăzute de lege numai în acele cazuri în care legea prevede expres o asemenea posibilitate.

Astfel, asociaţii se pot înţelege ca hotărârile în adunarea generală să fie luate cu o majoritate mai mare decât majoritatea absolută a capitalului social reprezentat în adunare (art.74 din Legea nr.31/1990).

Tot astfel, prin derogare de la principiul că orice acţiune dă dreptul la un vot, asociaţii pot limita numărul voturilor apartinând acţionarilor care posedă mai mult de o acţiune (art.67 alin.2 din Legea nr.31/1990).

3.9 Cenzorii societăţii

În contractul de societate trebuie să se prevadă numărul, numele, prenumele şi cetăţenia cenzorilor societăţii.În cazul constituirii societăţii prin subscripţie publică, cenzorii sunt numiţi de adunarea constitutivă.

Constituirea societăţii pe acţiuni implică anumite operaţiuni şi cheltuieli.Întrucât acestea se realizează în contul societăţii, legea prevede că în contractul de societate trebuie să se prevadă operaţiunile încheiate de acţionari în contul societăţii ce se constituie şi pe care societatea urmează să le preia , precum şi sumele ce trebuie plătite pentru acele operaţiuni.

3.9.1 Statutul societăţii

Statutul societăţii pe acţiuni se încheie în formă autentică.Aşa cum am arătat, statutul societăţii cuprinde aceleaşi elemente ca şi contractul de societate, cu deosebire că statutul dezvoltă elementele care privesc organizarea şi funcţionarea societăţii.

4.Modalităţile deb constituire a societăţii

Capitalul social al societăţii pe acţiuni trebuie să fie de minimum un milion de lei.Acest plafon ridicat al capitalului social poate crea unele dificultăţi în asigurarea lui de către asociaţi.De aceea, legea consacră două modalităţi de formare a capitalului social, care sunt considerate şi ca modalităţi de constituire a societăţii pe acţiuni.

O primă modalitate constă în formarea capitalului social prin aporturile asociaţilor care constituie societatea.Această modalitate este denumită constituire simultană sau constituire fără apel la subscripţia publică.

A doua modalitate presupune formarea capitalului social şi cu contribuţiile altor persoane decât cele care iniţiază constituirea societăţii (fondatorii).Această modalitate este denumită constituire prin subscripţie publică.

Asociaţii sunt liberi să aleagă modalitatea de constituire a societăţii, în funcţie de interesele lor.

4.1 Constituirea simultană

Constituirea simultană sau concomitentă constă într-o procedură simplă de constituire a societăţii pe acţiuni, care este cea folosită şi în cazul constituirii societăţii în nume colectiv, în comandită simplă şi cu răspundere limitată.

În cazul în care există cel puţin cinci asociaţi, care acoperă prin aporturile lor (subscriu) întregul capital social şi efectuează vărsăminte de minimum 30% din capitalul social subscris, aceştia vor putea trece la constituirea societăţii pe acţiuni, prin încheuerea actelor constitutive şi îndeplinirea formalităţilor prevăzute de lege.

Constituirea societăţii este simultană sau concomitentă, deoarece formarea capitalului social are loc în acelaşi timp cu încheierea actelor constitutive ale societăţii.

4.2 Constituirea continuată sau prin subscripţie publică

Daca asociaţii care iniţiază constituirea societăţii pe acţiuni nu au resursele financiare necesare pentru a subscrie întregul capital social al societăţii â, ei pot apela la subscripţia publică, adică pot face o ofertă de subscriere, adresată oricărei persoane care dispune de bani şi doreşte să îi investească prin cumpărarea de acţiuni.

În acest caz, constituirea societăţii presupune o fază premergătoare, necesară formării capitalului social pe calea subscripţiei publice.Întrucât constituirea societăţii se realizează în timp, în mai multe faze, ea este denumită constituirea continuată sau succesivă.