Control Judecatoresc

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Control Judecatoresc.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 30 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept Comercial

Cuprins

§ 1. Controlul judecătoresc direct al actelor administrative în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 2
1.1. Condiţiile controlului judecătoresc direct asupra actelor administrative în temeiul Legii contenciosului administrativ 2
1.2. Excepţiile de la controlul judecătoresc direct asupra actelor administrative prevăzute de legea contenciosului administrativ 9
1.3. Cazuri speciale de aplicare a legii contenciosului administrativ 13
1.4. Efectele controlului în anulare 20
§ 2. Controlul judecătoresc direct asupra faptelor administrative ilegale în temeiul Legii contenciosului administrativ 21
2.1. Condiţiile controlului judiciar asupra faptelor ilegale 21
2.2. Procedura şi efectele controlului judiciar asupra faptelor administrative ilegale 26
2.3. Legătura dintre acţiunile în anulare şi în obligarea la măsuri cu acţiunea în despăgubire 28
BIBLIOGRAFIE 30

Extras din document

Controlul judecătoresc al activităţii autorităţilor publice

§ 1. Controlul judecătoresc direct al actelor administrative în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004

1.1. Condiţiile controlului judecătoresc direct asupra actelor administrative în temeiul Legii contenciosului administrativ

Legea contenciosului administrativ reprezintă noul cadru juridic general în temeiul căruia instanţele judecătoreşti sunt competente să cenzureze activitatea acelor organe ale puterii executive care prin actele şi faptele lor vătăma drepturi recunoscute de lege persoanelor fizice şi juridice. În literatura de specialitate, sub imperiul Legii nr. 1/1967 şi a Legii nr. 29/1990, în prezent abrogată, au fost enunţate şi analizate condiţiile introducerii acţiunii împotriva actelor administrative ilegale şi care, considerăm, că se regăsesc, în parte dar cu unele schimbări, şi în cazul noii reglementări şi anume : condiţia ca actul atacat în justiţie să fie un act administrativ; prin respectivul act să se vateme un drept recunoscut de lege sau un interes legitim; actul să provină de la o autoritate administrativă; anterior introducerii acţiunii în justiţie să se fi împlinit procedura administrativă prealabilă; acţiunea să fie introdusă în termen; precum şi două condiţii negative constând în faptul că actul atacat în justiţie să nu fie exceptat de la controlul judiciar, iar pentru declanşarea acestei forme de verificare nu trebuie să se prevadă expres cazuri privind aplicabilitatea normelor de contencios administrativ în activitatea instanţelor de judecată. În cele ce urmează vom examina numai condiţiile afirmative ce se cer a fi întrunite în cadrul acţiunii (directe) în anularea actelor administrative.

1. O primă condiţie pentru declanşarea controlului judiciar este aceea ca actul atacat să fie un act (de drept) administrativ, adică acea manifestare de voinţă a administraţiei producătoare de efecte juridice şi emisă în mod unilateral, prin care aceasta apare ca autoritate de stat investită cu atribuţii de exercitarea puterii, în caz contrar, dacă actul juridic are o altă natură (civilă, de muncă, judiciară, etc.) el nu va putea fi supus controlului judecătoresc în condiţiile prezentei legi, ci, eventual, în condiţiile dreptului comun sau ale unor legi speciale.

De altfel, legea contenciosului (art. 2 lit. c) face unele precizări în acest sens atunci când defineşte actul administrativ ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice. Pe de altă parte, aceeaşi lege dă o altă accepţiune noţiunii de act administrativ datorită raţiunilor proprii care au stat la baza instituirii acestei forme specifice de control judiciar.

Deşi în lege s-a prevăzut că actul administrativ atacat în justiţie (art. 2/1 lit. c) poate să fie atât normativ cât şi individual , este unanim admis că, de regulă, un act normativ nu poate vătăma în mod nemijlocit drepturi subiective, deoarece nu generează, nu modifică şi nu desfiinţează raporturi juridice concrete. Dar, deşi instanţa nu poate verifica pe calea acţiunii directe legalitatea actului normativ care a stat la baza actului individual dedus instanţei, ea va putea, totuşi, controla pe cale indirectă - prin intermediul oferit de excepţia de ilegalitate - legalitatea normei, înlăturând, după caz, actul de reglementare de la soluţionarea litigiului ca şi cum acesta nu ar fi existat, în sprijinul acestei argumentaţii invocăm şi acele prevederi ale art. 18 alin. 2 din lege în temeiul cărora instanţa este competentă să se pronunţe şi asupra „legalităţii actelor... care au stat la baza emiterii actului supus judecăţii” (în actuala reglementare neexistând referiri exprese la actul normativ ce a stat la baza actului individual pretins ilegal, aşa cum prevedea art. 9 alin. 3 din Legea nr. 1/1967). Totuşi, prefectul poate ataca în contencios un act (inclusiv normativ) ilegal, aparţinând autorităţilor locale sau judeţene (art. 123/5 din Constituţie, art. 3/1 din Legea 554/2004), în vreme ce Ministerul Public este ţinut în exerciţiul acţiunii judiciare în contencios numai de actele administrative unilaterale individuale în cazul vătămării unui drept, libertăţi ori interes legitim ale persoanelor în cazul excesului de putere ale autorităţilor, putând ataca pentru acelaşi motiv actele administrative normative doar dacă excesul de putere vatămă un interes legitim public (art. 1/5 şi 6).

Fisiere in arhiva (1):

  • Control Judecatoresc.doc