Instrumente de Plata in Afaceri

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Instrumente de Plata in Afaceri.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Camelia Stoica

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept Comercial

Extras din document

1. Notiuni generale

Intr-o economie de piata moderna aflata in continua transformare si in care apar, la fiecare moment, milioane de operatiuni si tranzactii, implementarea unui sistem eficient de plati si compensari a devenit o conditie obligatorie. Asigurand circulatia banilor si transferul de active monetare, instrumentele de plata in afaceri reprezinta o componenta importanta a sistemului monetar si prin acesta a infrastructurii financiare a economiei.

In lumea afacerilor agentii economici dispun de o varietate de metode pentru a face plati. Astfel, de regula, ei aleg instrumentul de plata pe care il considera adecvat necesitatilor lor, din perspectiva vitezei de executie, a costurilor de tranzactie, a caracteristicilor locale precum si a cadrului legal care reglementeaza obligatiile de plata. Cele mai utilizate mijloace si instrumente de plata in afaceri: cambia, biletul la ordin, cecul, in ultima perioada de timp luand amploare si cardul si debitul direct.

Aceste instrumente pot fi clasificate dupa mai multe criterii, cum ar fi suportul pe care se afla sau canalele de transmisie a acestora (manual, telefonic, telex, electronic etc.). Daca se are in vedere suportul, acetea se impart in instrumente de plata pe suport hartie (cambia, biletul la ordin, cecul, ordinul de plata) si instrumente de plata pe suport nonhartie (cardul, debitul direct).

Cambia, biletul la ordin si cecul fac parte din categoria titlurilor de credit, fiind documente prin care se constata creante, ce amana in timp plata datoriei si care sunt negociabile. In cazul lor, intre dreptul patrimonial si inscris exista o relatie necesara indisolubila nu numai in momentul nasterii dreptului dar si pentru existenta lui ulterioara, inscrisul incorporand dreptul fiind indisolubil pentru valorificarea lui. Asadar, posesorul unui titlu de credit are dreptul la prestatia aratata in el in temeiul prezentarii sale, daca intocmeste toate conditiile prevazute de lege.

2. Cambia

Cambia este inscrisul care cuprinde ordinul dat de o persoana, numita tragator, unei alte persoane, numita tras, de a plati unei terte persoane, numita beneficiar, la scadenta sau la ordinul acesteia, o suma de bani stabilita.

Iata, deci, ca in operatiunea cambiala participa trei persoane :

§ tragatorul, creditorul sau expeditorul care emite titlul;

§ trasul, debitorul sau importatorul caruia ii este adresat ordinul sau mandatul de a plati o anumita suma;

§ beneficiarul sau terta persoana catre sau la ordinul careia se face plata.

Creanta tragatorului catre tras se numeste provizion sau acoperirea cambiei, iar creanta beneficiarului contra tragatorului, valoarea furnizata.

Functiile economice ale cambiei

Cambia a fost creata ca si procedeu de schimb in materie monetara; insasi denumirea sa o evidentiaza, intrucat cuvantul cambio inseamna schimb, iar in dreptul francez cambia poarta denumirea de lettre de change care inseamna scrisoare de schimb. Cambia consta intr-un contract de schimb, in sensul ca cel care avea nevoie de o suma de bani, intr-o anumita moneda, in alta localitate, pe o alta piata sau in alta tara, in loc sa schimbe banii acolo sau sa ia bani cu sine, obtinea de la o alta persoana (de obicei un bancher) o scrisoare catre corespondentul acestuia din localitatea unde era nevoie de suma de bani in moneda dorita. Prin acea scrisoare, bancherul scria corespondentului sau sa puna la dispozitia aducatorului scrisorii suma de bani prevazuta in scrisoare. Operatia se realizeaza si invers: cel care avea de primit bani din alta tara redacta o scrisoare catre debitorul sau si o dadea unei alte personae care avea de efectuat o plata in acea tara (aceasta persoana platind imediat emitentului scrisorii suma corespunzatoare).

In timp, cambia a incetat sa constituie un simplu procedeu de executare a ordinului de schimb, devenind un instrument independent de acest contract si anume un instrument de plata, in sensul ca cel care poseda mai multe cambii platibile intr-o anumita localitate, putea sa faca plati, dand in loc de numerar acele cambii (pentru sumele prevazute in cuprinsul lor).

In plus, mai mult decat un instrument de plata, cambia poate fi considerata si un instrument de credit, prin faptul ca plata urmeaza a se face la o data ulterioara.

In lumea moderna s-a produs o diversificare in sensul ca uneori cambia constata o creanta nascuta dintr-o livrare de marfuri sau prestare de servicii (in astfel de cazuri purtand denumirea de efect comercial), iar alteori este legata numai de operatiuni strict financiare sau bancare (cand se numeste efect financiar). De asemenea, cambia poate servi ca o garantie, din partea unui tert care ii furnizeaza unui imprumutator o garantie prin intermediul cambiei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Instrumente de Plata in Afaceri.doc

Alte informatii

Prezentat la Dreptul Afacerilor -> A.S.E.