Referat la Drept Comercial

1. Fondul de comert-notiuni introductive

Prima incercare de definire a conceptului de fond de comert a fost semnalata cu ocazia redactarii proiectului Codului comercial roman in 1938.

Definirea si determinarea regimului juridic al fondului de comert are o importanta deosebita atat pentru activitatea comerciantului, cat si in scopul protejarii tertelor care intra in raporturi juridice comerciale sau necomerciale cu acestia.

Codul Comercial actual desi il mentioneaza ca institutie nu il defineste.De aceea literatura de specialitate de data recenta a definit fondul de comert ca fiind “un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale, pe care un comerciant le afecteaza in desfasurarea activitatii sale in scopul atragerii clientelei si obtinerii de profit”.

Fondul de comert prezinta asemanari cu notiunile de intreprindere si patrimoniu, dar si suficiente elemente de diferentiere care sa-l faca autonom. Astfel, in timp ce fondul de comert este un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale, afectate de comerciant desfasurarii activitatii comerciale, patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica pe care le are comerciantul. Asta inseamna ca fondul de comert nu include datoriile si creantele comerciantului care fac insa parte din patrimoniul sau.

Delimitarea fondului de comert de notiunea de intreprindere a creat in randul specialistilor controverse, conturandu-se opinia majora prin care s-a subliniat ca intre aceste doua notiuni nu ar exista nici o deosebire si ca amandoua reprezinta practic doua fete ale aceleiasi institutii. Astfel fondul de comert este considerat in forma sa statica iar intreprinderea este forma dinamica de functionare a fondului de comert. Avand in vedere faptul ca intreprinderea reprezinta organizarea sistematica a factorilor de productie de catre comerciant, intre care se afla si bunurile pe care acesta le foloseste in activitatea sa , dar in acelasi timp se include si capitalul si munca, care nu fac parte din fondul de comert, rezulta ca intre cele doua notiuni este exclusa orice confuzie.

2.Elemente constitutive ale fondului de comert

Din definitia data fondului de comert rezulta ca acesta reprezinta practic instrumentarul cu care comerciantul isi exercita profesiunea sa. Diversitatea operatiunilor care se include in activitatea comerciala, multitudinea faptelor de comert de natura obiectiva sau subiectiva face ca acest instrumentar sa fie diferit de la un comerciant la altul. Indiferent de obiectul activitatii desfasurate de comerciant, in alcatuirea fondului de comert se regasesc doua categorii de bunuri: corporale si incorporale.

Din categoria bunurilor corporale fac parte:

1 bunuri mobile- sunt acele categorii de bunuri care se pot deplasa dintr-un loc in altul fie prin forta proprie, fie cu ajutorul unei energii exterioare ( masini, autoturisme,recolta de pe un teren agricol, etc.)

2 bunuri imobile- constructii, imobile, terenuri, utilaje, instalatii,etc.

In categoria bunurilor incorporale se includ:

1 FIRMA- potrivit art.27 din Legea 26/1990, firme reprezinta elementul de identificare a comerciantului in campul activitatii comerciale. In functie de natura juridica a comerciantului, firma poate sa fie alcatuita fie dintr-o denumire fie din numele sub care acesta este inmatriculat la registrul comertului, sub care si desfasoara activitatea si sub care si semneaza. Firma comerciantului persoana juridica se deosebeste dupa tipul de societate pe care o identifica. In cazul societatilor pe actiuni firma se compune dintr-o denumire proprie aleasa de asociati. In mod obligatoriu, la numele sau denumirea care alcatuieste firma se mentioneaza prin scriere in intregime tipul de societate care se constituie (ex.: S.C “Perla” Societate pe actiuni).

2 EMBLEMA este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen (art.27 din Legea 26/1990). Semnul poate fi o figura grafica iar denumirea o creatie fantezista sau un nume propriu. Pentru ca inregistrarea si folosirea ei sa fie eficienta, emblema trebuie sa prezinte un caracter de noutate. Inscrierea emblemei in Registrul comertului creeaza comerciantului un drept de proprietate incorporala asupra ei ceea ce inseamna

ca poate fi folosita de catre acesta pentru publicitate pe facturi, scrisori, in loc

vizibil si obligatoriu insotita de firma comerciantului(art.40,Legea26/1990).

1 CLIENTELA SI VADUL COMERCIAL

Clientela este denumita de doctrina ca fiind totalitatea persoanelor fizice sau juridice care in mod obisnuit apeleaza la acelasi comerciant pentru procurarea de marfuri sau pentru prestarea unor servicii.